Şapte lucruri pe care Statele Unite nu au reuşit să le ţină secrete

A ține departe de ochi publicului date sensibile se dovedește a fi un lucru extrem de dificil. Administrația americană învață asta pe propria piele în urma scandalului declanșat de publicarea a zeci de mii de note diplomatice, și asta la doar câteva luni după ce informații deloc favorabile trupelor americane staționate în Irak și Afganistan ajungeau pe prima pagină a ziarelor din întreaga lume. În ciuda importanței acestor scu

Tratatul care punea capăt unui război

Nici strămoșilor liderilor americani de azi nu le-a fost ușor să păstreze un secret. Astfel, în 1848, informații despre tratatul, care avea să pună capăt războiului din Mexic, care dura deja de doi ani, apăreau în New York Herald. Responsabil era jurnalistul John Nugent, care chemat în fața unui Senat furios a refuzat categoric să-și dezvăluie sursa, precizând doar că nu este vorba despre vreun senator.

Timp de o lună, jurnalistul cu rădăcini irlandeze a fost chestionat de membrii Senatului fără a sufla vreo vorbă despre cine ar putea fi sursa scurgerii de informații. Exasperați senatorii i-au dat în cele din urmă drumul pe motiv că ”trebuie să-i fie protejată sănătatea”. Curând după aceea, acesta a devenit editorul publicației San Francisco Herald. Zece ani mai târziu, Nugent era numit de președintele american James Buchanan șef peste o comisie de investigare a dezvoltării Noii Caledonii, actuala British Columbia.  O răsplată binemeritantă, spun unii, care adaugă că Buchanan, în calitate de secretar de stat, i-ar fi dezvăluit lui Nugent termenii tratatului.

Documentele Pentagonului

Pe 13 iunie 1971 prestigioasa publicație americană New York Times publica primele fragmente dintr-un studiu realizat de Ministerul Apărării privind implicarea armatei americane în Vietnam. Cotidianul american a intrat în posesia acelor documente prin intermediu analistului militar Daniel Ellsberg, care le-a copiat începând cu 1969.

Ce conțineau ”documentele Pentagonului”? Dovezi că SUA au bombardat Cambodgia și că armata americană a realizat raiduri în Vietnamul de Nord, și că patru administrații, de la Truman la Johnson au mințit opinia publică în mod conștient.

Ellsberg a fost trimis în judecată sub incidența Legii Spionajului din 1917, dar proasta administrare a cazului de către poliție și procurori a determinat instanța să-l declare nevinovat.

Watergate

Arestarea a cinci oameni pentru că au încercat să instaleze microfoane în birourile democraților, în iunie 1972, a declașat cel mai mare scandal politic american. Ancheta jurnaliștilor Bob Woodward si Carl Bernstein avea să ducă, doi ani mai târziu, la demisia lui Richard Nixon. Sursa informațiilor primite de Woodward și Bernstein a rămas necunoscută timp de 33 de ani. În 2005, fostul director adjunct al Biroului Federal de Investigații (FBI), Mark Felt , a recunoscut public că al a fost misteriorul  “Deep Throat.”

Planul McChrystal privind razboiul din Afganistan

La opt luni de la instalarea lui Barack Obama la Casa Albă, întreaga opinie publică afla de pe site-ul Washington Post care va fi viitoarea strategie a armatei americane în Afganistan. Cum? Legendarul Bob Woodward, cunoscut în urma scandalului Watergate, scandal care a dus la demisia lui Richard Nixon, a demonstrat că poate sparge la fel de bine și secretele unei alte administrații americane. Acesta a pus mâna pe 60 de pagini dintr-un raport întocmit de noul comandant al armatei americane în Afganistan, generalul Stanley McChrystal, în care se afima că fără o suplimentare de trupe în această țară, marea armată americană va fi îngenuncheată de rezistența talibană.

Prins între ciocan și nicovală, proapătul președinte nu a avut decât să dea undă verde tuturor propunerilor generalului.

Identitatea unui agent CIA

În 2003, în perioada în care administrația George W. Bush căuta să obțină sprijin internațional pentru invadarea Irakului, datorită unei eficiente mașini de propagandă multe lucruri au ajuns la urechile oamenilor de rând. S-a spus că Saddam Hussein are arme de distrugere în masă, că liderii Irakului sunt apropiați ai rețelei teroriste al-Qaeda, că inspecțiile ONU nu sunt eficiente. Multe dintre aceste lucruri s-au dovedit ulterior a fi complet false.  Una dintre acuzațiile care au ridicat semne de întrebare a fost lansată de președintele de la acea vreme, George W. Bush. Liderul de la Casa Albă a afirmat cu îndârjire că Irakul căuta să obțină uraniu de la republica vest-africană Niger. Grava acuzație a președintelui american s-a dovedit total nefondată după ce trupele americane au intrat în Bagdad. Un  rol esențial în dărâmarea acestei concepții greșite l-a avut ambasadorul american Joseph Wilson, un diplomat de carieră care fusese trimis și în Niger pentru a investiga zvonurile legate de o eventuală alimentare a Irakului cu un fel de pudră de uraniu.

Nu mult după, comentatorul  Robert Novak, un cunoscut apropiat al republicanilor, a publicat un articol în care susținea că soția lui Wilson, Valerie Plame, era agent CIA.

Dezvăluirea identității unui agent CIA nu este un lucru minor, iar mulți au considerat că articolul lui Novak nu a fost decât o ”atenționare ” primită de Wilson pentru faptul că a negat acuzațiile președintelui privind schimbul de uraniu între Irak și Niger. De altfel, sursa acestei scurgeri de informații a fost Lewis “Scooter” Libby, unul dintre oamenii de încredere ai administrației Bush. În 2007, Libby a fost găsit vinovat de declarații false, obstrucționarea justiției și a primit doi ani și jumătate de închisoare, șentință comutată de șeful de la Casa Albă.

Împușcarea unui fotograf Reuters

Site-ul fondat de Julian Assange calcă administrația americană pe coadă de ceva vreme. În acest an a reușit să strârnească mai multe scandaluri din care Casa Albă, armata americană și Departamentul de stat au ieșit mai mult decât șifonați.

La începutul anului, WikiLeaks publica o înregistrare efectuată în urmă cu trei ani dintr-un elicopter US Apache. Imaginile prezintă moartea fotografului Reuters, Namir Noor-Eldeen, a șoferului Saeed Chmagh, și a altor câțiva civili considerați insurgenți și împușcați de către soldații americani în piața publică din Bagdad. Potrivit imaginilor, trupele americane au tras și asupra unui grup format din doi adulți și copii neînarmați veniți să transporte cadavrele celor opt civili morți. Au rezultat alți morți și doi copii răniți.

Situația stânjenitoare în care s-a văzut pusă armata SUA a fost cauzată de un soldat care activează în rândurile sale, Bradley Manning, în vârstă de 22 de ani. Acesta a fost arestat în mai și a fost acuzat de transfer ilegal de date în computerul personal și distribuirea informațiilor către o sursă neautorizată. WikiLeaks a angajat avocați care să-l apere pe Manning, dar susține că aceștia nu au avut acces la el. 

Jurnalele războiului din Afghanistan

Pe 25 iulie, site-ul fondat de Julian Assange publica peste 90.000 de documente legate de războiul din Afganistan.  Documentele pun în lumină situația războiului din Afganistan pe o perioadă de șase ani, din ianuarie 2004, până în decembrie 2009.

Documentele conțin informații despre operațiunile armatei americane și portretizează o imagine deloc roz a conflictului, dezvăluind uciderea a sute de civili nevinovați în atacuri ale trupelor NATO și ale aliaților, existența unor trupe de comando care au misiunea de a-i captura sau a-i ucide pe liderii talibanilor, susținerea din partea Pakistanului, stat care primește de la SUA anual un miliard de dolari, a  insurgentilor. De asemenea, documentele prezentate de WikiLeaks vorbesc și despre atacuri cu avioane fără pilot controlate de la o bază militară din Nevada.

Corespondenţa diplomatică

Site-ul WikiLeaks, specializat în dezvăluirea de documente secrete, a început pe 26 noiembrie publicarea unui set de peste 250.000 de note diplomatice americane, care a aruncat Washingtonul într-o criză diplomatică globală. Din documentele publicate de WikiLeaks reiese că statele arabe au cerut bombardarea Iranului, că Rusia şi serviciile sale de informaţii folosesc mafia pentru a desfăşura operaţiuni ilegale. De asemenea, departamentul de stat american a avut ceva explicaţii de dat după ce portretele deloc măgulitoare ale liderilor politici mondiali realizate de diplomaţii americani au ajuns la sub ochii întregii lumi.

Tot din documentele WikiLeaks aflăm că Arabia Saudită a cerut SUA să atace Iranul pentru a pune capăt programului nuclear al Teheranului şi că Israelul s-ar încumeta singur la lansarea unei ofensive asupra Teheranului.