Ţările vinovate pentru existenţa drogurilor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Lista principalelor locuri de producţie şi de tranzit a narcoticelor, întocmită de Guvernul SUA pe baza datelor corespunzătoare anului 2007. Afganistanul rămâne ţara unde se produce 93% din

Lista principalelor locuri de producţie şi de tranzit a narcoticelor, întocmită de Guvernul SUA pe baza datelor corespunzătoare anului 2007.

Afganistanul rămâne ţara unde se produce 93% din cantitatea globală de opiu folosit pentru fabricarea heroinei, în timp ce Columbia, Peru şi Bolivia rămân, în această ordine, principalele furnizoare de cocaină. Venezuela şi Burma sunt statele acuzate de Administraţia Bush că "au eşuat vizibil" în respectarea acordurilor privind contracararea narcoticelor în 2007.


Afganistan - Aici au crescut 93% din macii pentru opiu în 2007, care a fost cel de-al doilea an-record al producţiei de opiu. Valoarea de export a recoltei a fost de 4 miliarde de dolari, mai mult de o treime de PIB-ul ţării.


Columbia - Este furnizorul numărul unu de cocaine al lumii, dar şi un furnizor principal de heroină şi de substanţe pentru fabricarea acesteia. În 2007, guvernul columbian a confiscat 144 tone de cocaine şi a distrus 240 de laboratoare de hidroclorură de cocaine şi 2.875 de laboratoare pentru producţia de cocaină-bază.
Bolivia - Este a treia pe lista celor mai mari producători de cocaină ai lumii, fiind răspunzătoare de o cantitate estimată la 127 de tone.

Este şi punct de tranzit al cocainei provenite din Peru, dar şi o ţară cultivatoare de marijuana, care este consumată în cea mai mare parte chiar pe plan intern. În Bolivia, cocaina poate fi cultivată legal pe o suprafaţă limitată de 12.000 de hectare, pentru utilizarea tradiţională, însă guvernul intenţionează să extindă această limită.


Paraguay - Este cel mai mare producător de heroină din America de Sud. În 2007, guvernul a capturat 100 de tone metrice de marijuana şi 18 vehicule. Ţara este şi nod de tranzit pentru cocaina produsă în Anzi.
Venezuela - Este una dintre rutele principale pentru transportul de droguri provenite din Columbia. În 2007, capturile autorităţilor din Venezuela au scăzut, dar capturile provenind din Venezuela au crescut în alte ţări. Este cea de-a doua ţară despre care Administraţia SUA crede că "au eşuat vizibil" în respectarea acordurilor de combatere a drogurilor.


Brazilia - Este un mare nod de transport pentru cocaina-bază şi pentru hidroclorura de cocaină şi, mai puţin, pentru heroină. În 2007, poliţia federală a confiscat 14 tone de hidroclorură de cocaine, 169 tone de marijuana.


Peru - Este al doilea mare producător de cocaină pe plan mondial şi importator al substanţelor pentru fabricarea acesteia. În 2007, guvernul a distrus peste 11.000 de hectare de coca.


Ecuador - Este nod major de tranzit al cocainei, heroinei şi substanţelor pentru fabricarea acestora. În 2007, guvernul a confiscat 25 tone de cocaine şi a identificat mai multe laboratoare şi zone de cultivare ilegală a plantei coca.


Jamaica - În zona Caraibelor, este cea mai mare producătoare de marijuana şi de produse derivate, dar şi un mare nod de transport. Cantitatea de marijuana confiscată de autorităţi a scăzut cu 8% în 2007, la 46 de tone.


Republica Dominicană - Este o principală ţară de tranzit pentru cocaina şi heroina din America de Sud. În 2007, autorităţile au confiscate circa patru tone de cocaină.


Bahamas - Este nod de tranzit pentru transportul cocainei din America de Sud şi al celui de marijuana din Jamaica. Autorităţile au confiscat 56 tone de marijuana, 7,8 milioane de dolari, cinci nave şi un avion de la traficanţii de droguri, în 2007.


Guatemala - Este nod de tranzit pentru cocaina şi heroina din America de Sud. A început să crească producţia de mac, deşi nu este una dintre principalele ţări cultivatoare.


Panama - Este nod major de transport pentru cocaina din Columbia. În 2007, guvernul a confiscat 66 tone de cocaină, inclusiv cel mai mare transport maritim confiscat vreodată - 17 tone în martie.


Haiti - Nod major de transport pentru cocaina din America de Sud şi marijuana din Caraibe. În 2007, transportul ilegal cu avioane mici din Venezuela a crescut cu 38% şi au fost identificate 29 de piste ilegale de aterizare. Bărci rapide sosesc pe coasta sudică cu transporturi de cocaină.


Mexic - Este sursa a circa 90% din cocaina consumată în SUA. Este şi o sursă de heroină şi marijuana. În 2007, oficialii au interceptat peste 52 tone de cocaină şi 2.396 tone de marijuana.


Burma - Este a doua producătoare de mac pentru opiu, iar culturile s-au extins în 2007 după ce scăzuseră constant între 1998 şi 2006. Totuşi, creşterea este mică, în comparaţie cu producţia dinainte de 1998. Este una dintre cele două ţări pe care SUA le acuză de faptul că au "eşuat vizibil" în respectarea acordurilor privind contracararea narcoticelor în 2007.


Laos - Nod de trafic pentru heroina din sud-estul Asiei către alte state din zonă. Datele arată că s-au cultivat şi mici cantităţi de opiu în 2007.


India - Este nod de transport al heroinei, adusă ilegal din Burma, dar şi pentru haşişul şi marijuana din Nepal. Cea mai mare parte a heroinei produsă în India se foloseşte pe plan intern, dar o cantitate din ce în ce mai mare este transportată în afară. India este singura ţară autorizată de comunitatea internaţională pentru a produce gumă de opiu pentru utilizare în domeniul farmaceutic.


Pakistan - Este un nod major de transport al opiului şi haşişului din Afganistan, dar a cunoscut şi o creştere a cultivării macului la 5.720 acri în 2007 de la 4,715 acri în 2006. Peste 1.482 de acri au fost eradicaţi.
Nigeria - Este ţara cu cele mai multe reţele de trafic de droguri ce transportă cocaină şi heroină către ţările dezvoltate.

Culturile de mac - afacerea prosperă a talibanilor

Talibanii au construit o afacere uriaşă şi profitabilă în Afganistan în ciuda prezenţei forţelor SUA şi ale NATO în această ţară. Raportul anual al Departamentului de stat al SUA descrie mecanismul acestei afaceri. Baronii drogurilor furnizează talibanilor bani şi arme, iar militanţii radicali protejează zonele cultivate şi ajută la trimiterea drogurilor pe piaţă

Comerţul cu droguri împiedică progresul către o democraţie stabilă şi independentă economic, a conchis studiul anual al Departamentului de stat al SUA. Raportul recent arată că producţia de opiu (93% din cantitatea modială) merge mână în mână cu resurgenţa talibanilor în ciuda eforturilor coaliţiei.


Problemele s-au înrăutăţit în loc să se diminueze. Peste 6.500 de oameni, în cea mai mare parte insurgenţi, au murit în violenţele din 2007, transmite AP, care a luat în calcul cifre oficiale. Practic, 2007, a fost cel mai sângeros an de la înlăturarea talibanilor, în 2001. Recent, şeful serviciilor secrete americane, Michael McConnell, a declarat Congresului că guvernul condus de Hamid Karzai controlează numai 30% din ţară, insurgenţii - circa 10-11%, în timp de triburile locale controlează restul.


Ministerul de externe afgan a negat estimările lui McConnell, spunând că deţine controlul în cea mai mare parte a ţării. Dar estimările Departmentului de stat privind problema drogurilor au fost în acord cu viziunea lui Mc Conell.


2007 - producţie-record


Fermierii afgani au crescut în 2007 mai mult opiu decât în oricare dintre anii precedenţi, arată raportul Departamentului de Stat. Este al doilea an consecutiv de producţie-record în Afganistan. Problema drogurilor este mai gravă în acele părţi ale ţării unde talibanii s-au întors cu forţe noi după ce au fost alungaţi în regiunile montane de către forţele americane.


Plantele sunt crescute aproape fără nici un fel de teamă pe fâşia de teren accidentat al zonei tribale de-a lungul graniţei cu Pakistanul unde guvernul afgan sprijinit de SUA nu are nici un fel de autoritate. Aici, trupele americane şi cele ale NATO se luptă cu talibanii în cel mai crâncen război dus vreodată de NATO.


Un studiu independent, condus de generalul american în retragere James Jones şi de fostul ambasador al SUA la ONU, Thomas Pickering, a avertizat că Afganistanul riscă să devină un stat eşuat din cauza diminuării susţinerii internaţionale şi a insurgenţei în creştere. Aceasta în ciuda celor 140 miliarde de dolari cheltuite de SUA după atacurile din 11 septembrie 2001.

Războiul cocainei, în Bolivia

Chiar dacă, potrivit legislaţiei internaţionale, planta de coca este inclusă pe lista drogurilor periculoase, bolivienii o mestecă sau o folosesc pentru ceai. Recentul raport anual al Comitetului Internaţional al ONU pentru Controlul Narcoticelor, care a cerut din nou oficialilor din La Paz să scoată planta în ilegalitate, a scandalizat Bolivia.


Oficialii bolivieni spuncă o asemenea lege ar fi un atac la cultura naţională şi solicită ONU să scoată planta de coca de pe lista oficială a drogurilor periculoase. Potrivit convenţiilor internaţionale, frunzele pot fi folosite legal numai în industria farmaceutică sau în scopuri ştiinţifice. Convenţiile ONU consideră planta de coca un drog la fel de periculos ca şi cocaina sau opiul. Bolivia şi ţara vecină Peru "ar trebui să interzică activităţi precum mestecarea frunzei de cola sau fabricarea ceaiului", se arată în raport.


Analiştii spun că cea mai mare parte a producţiei de coca a Boliviei se transformă în cocaină, ţara fiind al treilea producător al acestui drog pe plan mondial, după Columbia şi Peru.


Bolivienii obişnuiesc să mestece frunze de coca şi folosesc planta la produse tradiţionale, cum ar fi ceaiul.


"Frunza sfântă", mestecată în birourile din La Paz


Localnicii spun că planta este folosită de indigeni de mai multe secole pentru a atenua foamea şi oboseala, în scopuri medicinale şi în ritualuri religioase. Frunza este sacră pentru grupurile de indigeni şi ocupă o parte centrală în viaţa bolivienilor, fiind servită drept ceai în loc de cafea în birourile din La Paz.


"Coca face parte din cultura noastră. Vom apăra această tradiţie pentru că, la noi, coca înseamnă şi hrană", a declarat Geronimo Meneces, viceministru pentru dezvoltare integrată al Boliviei. Preşedintele bolivian,
Evo Morales, fost lider de sindicat al cultivatorilor de coca, a alocat 300.000 de dolari pentru dezvoltarea pieţei legale de coca, sfidând avertismentul ONU.

Investiţia este parte a programului guvernamental de promovare a "industrializării" frunzei de coca - principalul ingredient al cocainei - şi transformarea acesteia în produse cum ar fi ceaiul, praful sau medicamentele naturiste.


Morales speră că în acest fel va salva planta de la comerţul cu droguri.
El vrea să mărească limita legală a producţiei de coca de la 12.000 de hectare la 20.000 de hectare. Potrivit ONU, ambele limite sunt mai mici decât suprafaţa pe care se cultivă actualmente coca în Bolivia, de 27.000 de hectare. De-a lungul deceniilor, SUA a cheltuit sute de milioane de dolari pentru a contracara recolta de coca a Boliviei.

Winehouse şi Moss, avertizate de ONU

Şeful Biroului ONU împotriva Drogurilor, Antonio Maria Costa, a afirmat recent că "celebrităţi precum Amy Winehouse sau Kate Moss, care inhalează cocaină" nu îşi fac rău numai lor înseşi, dar "contribuie la răul provocat altora, în alte părţi ale lumii".

El susţine că Amy Winehouse, al cărei hit "Rehab" a câştigat premiul Grammy, "nu este conştientă de mesajul pe care îl trimite altor tineri vulnerabili care nu îşi permit un tratament la fel de costisitor". ONU avertizează că legile nu trebuie aplicate discriminatoriu şi că tratarea mai blândă a vedetelor creează o percepţie greşită.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite