În lume

articolul anterior articolul urmator

Aderarea Suediei şi Finlandei la NATO, între „obstacolul turc“ şi răzbunarea Moscovei

0
18 May 2022 06:23:31
Autor: Viorica Marin
Foto Shutterstock
Foto Shutterstock

Ankara acuză cele două ţări nordice că servesc drept „cămin“ pentru teroriştii PKK, iar Helsinki este în alertă faţă de măsurile de răspuns ale Moscovei.

Preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat luni că nu va aproba aderarea Finlandei şi Suediei la NATO. El a adăugat că nu este cazul ca delegaţii ale celor două ţări să vină în Turcia pentru a-l convinge. Liderul de la Ankara a reluat într-o conferinţă de presă afirmaţia că Suedia este un „incubator“ de organizaţii teroriste şi a adăugat că există terorişti chiar în parlamentul de la Stockholm.

Ankara susţine că Suedia şi Finlanda adăpostesc persoane legate de grupuri considerate teroriste, cum ar fi Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), şi discipoli ai clericului musulman Fethullah Gulen, acuzat de Turcia că a coordonat puciul nereuşit din 2016.

„Cum putem avea încredere în ei? (...) Nu vom ceda în privinţa aderării la NATO a celor care aplică sancţiuni împotriva Turciei“, a mai spus Erdogan.

Având în vedere că cei 30 de membri actuali ai NATO trebuie să cadă de acord în unanimitate asupra oricăror noi intrări în Alianţă, opoziţia Turciei este semnificativă.

Jocul lui Erdogan

Foto Shutterstock

Este un fapt pe care Erdogan îl ştie prea bine, deoarece analiştii se tem că liderul turc încearcă să scoată tot ce poate dintr-un proces pe care majoritatea liderilor din alianţă şi-ar dori să-l vadă încheiat cât mai curând posibil, scrie revista „Foreign Policy“.

La suprafaţă, cererile lui Erdogan se potrivesc perfect cu poziţia guvernului său. El a criticat Suedia şi Finlanda pentru că au refuzat extrădarea unor persoane afiliate Partidului Muncitorilor din Kurdistan ( PKK) – un grup kurd considerat terorist de Turcia, precum şi de Statele Unite şi Uniunea Europeană.

Suedia, în special, găzduieşte şi alţii turci pe care Erdogan îi vede inamici, inclusiv unii adepţi ai clericului Fethullah Gulen, pe care Erdogan îi acuză pentru orchestrarea unei lovituri de stat eşuate din 2016.

Dar a arăta cu degetul Suedia şi Finlanda pentru că găzduiesc elemente de opoziţie turcă contrazice faptul că acestea sunt prezente în multe ţări NATO. (Fethullah Gulen însuşi locuieşte în Pennsylvania, SUA).

Steven Cook, editorialist FP şi membru principal la Consiliul pentru Relaţii Externe, spune că deşi ţina crizei diplomatice turceşti ar putea fi cele două state nordice, Erdogan vizează cel mai probabil Washington-ul.

Erdogan a spus deja că nu va repeta „greşeala” făcută de guvernul militar turc în 1980 când a permis Greciei să revină în NATO.

Deşi este încrezător că turcii, suedezii şi finlandezii vor ajunge la o înţelegere, faptul că Erdogan se împotriveşte îl ajută la crearea mitului că este un lider unic în istoria Turciei, spune Ozgur Unluhisarcikli, directorul biroului din Ankara al German Marshall Fund, citat de Foreign Policy.

„El poate spune că în trecut guvernele turce ar fi aprobat necondiţionat această cerere, dar el, ca lider puternic, nu face asta”, a spus Unluhisarcikli.

Unluhisarcikli a precizat că poziţia lui Erdogan este un joc pe două niveluri, în care imaginea lui de acasă, cu aproximativ un an înainte de alegeri, este mai importantă decât percepţiile occidentale: „Va fi pătată reputaţia lui la nivel internaţional? Da. Dar este important? Nu la fel de important ca reputaţia lui pe plan intern.”

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, a declarant că Washingtonul „lucrează pentru a clarifica poziţia Turciei“, după ce preşedintele Recep Tayyip Erdogan a ameninţat că va bloca aderarea Finlandei şi Suediei la NATO. Aderarea viitoare a acestor două ţări a primit „un sprijin larg“ din partea altor membri ai Alianţei Atlantice, a subliniat ea.

Ameninţarea Moscovei

Un convoi alcătuit din şapte lansatoare mobile de rachete Iskander a fost văzut deplasându-se pe o şosea în Rusia în direcţia oraşului Vîborg, situat la circa 40 de kilometri de graniţa cu Finlanda, informează Sky News. Pe reţelele sociale a apărut o înregistrare video, realizată de camera de bord a unei maşini ruseşti, în timp ce şoferul face diverse comentarii în timp ce depăşeşte vehiculele militare.„Echipamentul e nou-nouţ, camioanele Ural sunt noi, şapte Iskanderuri... Aşa că, finlandezilor, fiţi gata să aderaţi la NATO”. Iskander este o rachetă balistică cu rază scurtă de acţiune (500-700 de kilometri), care poate avea o încărcătură convenţională, de până la 700 de kilograme de exploziv, sau una nucleară.

Neutra Elveţie strânge legăturile cu NATO

Ministerul elveţian al Apărării întocmeşte un raport privind opţiunile de securitate pentru guvernul său, în urma războiului Rusiei în Ucraina, raport care ar putea recomanda achiziţionarea de arme şi exerciţii militare comune cu NATO, dar este foarte puţin probabil să sugereze o apartenenţă deplină, Elveţia fiind o ţară neutră, scrie Reuters. Un sondaj de opinie realizat luna trecută a arătat că 56% dintre elveţieni ar dori legături mai strânse cu NATO şi 33% ar susţine chiar aderarea la NATO – un salt semnificativ de peste 10 puncte în fiecare caz, în comparaţie cu mediile istorice. Şefa Departamentului Federal Elveţian de Apărare, Viola Amherd, a declarat recent, la Washington, că războiul din Ucraina a arătat clar că Elveţia trebuie să-şi consolideze cooperarea internaţională, nu doar cu Europa, ci şi cu Statele Unite.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările