Schimbările climatice, încă o poveste din New York

"Puteţi face istorie sau puteţi fi defăimaţi de ea. Ca să fiu mai clar, nu mai e vorba de a spune oamenilor să îşi schimbe becurile sau să îşi cumpere o maşină hibrid; acest dezastru a crescut dincolo de alegerile pe care le pot face indivizii. Acum e vorba de industrii şi de guverne care trebuie să facă acţiuni decisive şi pe scară largă. Acum e momentul acţiunii". Leonardo di Caprio

Cei 120 de şefi de stat şi de guvern care au participat la summit-ul ONU al schimbărilor climatice de la New York erau aşteptaţi. Pe lângă discursul lui Di Caprio, ultima duminică, 21 Septembrie 2014, sute de mii de protestatari (câţiva şi în Bucureşti) au cerut guvernelor să ia măsuri pentru a stabiliza încălzirea globală. Ei au fost, parţial, auziţi.

Parcă în contra deciziei europene de a dota noua Comisie Europeană cu un Directortat General comasat - energie şi acţiune climatică - participanţii la summit şi-au amintit că rolul esenţial în combaterea încălzirii globale şi a reducerii dioxidului de carbon sunt pădurile. Peste 130 de guverne, companii şi organizaţii au adoptat "Declaraţia de la New York privind pădurile".  Ei se angajează să reducă la jumătate defrişările până în 2020, îşi să nu mai defrişeze deloc până în 2030. Respinsă de Brazilia - un stat care face cheltuieli obscene cu organizarea de evenimente sportive, Declaraţia solicită, de asemenea restaurarea a 350 de milioane de hectare de pădure şi de teren agricol. Combinate, aceste obiective ar evita emisia a 4,5 - 8,8 miliarde de tone de emisii de gaze cu efect de seră pe an până în 2030. 

Douăzeci de ţări africane s-au angajat să producă 40% din energia electrică cel puţin din surse regenerabile până în 2030, faţă de 12% în prezent. Micile ţări insulare vor investi 500 milioane dolari pentru a construi 100 de megawaţi în capacitate de energie solară. 

Sub tutela lui Michelin, o duzină de parteneri industriali şi instituţionali, au anuntat lansarea Iniţiativei de Mobilitate Urbană Electrică pentru a dezvolta utilizarea vehiculelor electrice. 

Organizarea aviaţiei civile internaţionale a reiterat obiectivul de a reduce la jumătate emisiile din aviaţia comercială între 2005 şi 2050. 

Primarii celor mai mari oraşe ale lumii au considerat că ar putea reduce cu 8 miliarde de tone emisiile urbane până în 2050. 

Multinaţionale petroliere şi comunităţi locale au intrat, de asemenea, într-un parteneriat pentru a reduce emisiile fugitive de metan, un gaz cu efect de seră puternic.

Unele ţări au anunţat că vor da drumul în cele din urmă unui fond verde pentru climă, până prin 2018. Deja s-au promis vreo 2,5 miliarde USD dintre care un miliard dolari numai de către Francois Hollande. În urmă cu cinci ani la Copenhaga tot Franţa, prin Sarkozy, încerca să preia leadershipul european şi mondial în reducerea emisiilor. Ca şi în 2009, preşedintele statului Costa Rica a anunţat un moratoriu privind exploatarea petrolului. Pentru restul va trebui să ne mulţumim cu mai puţin.

José Manuel Barroso a spus că UE intenţionează să reducă cu 40% emisiile de gaze cu efect de seră între 1990 şi 2030, cu condiţia ca Consiliul European din luna octombrie să susţină acest obiectiv. E un obiectiv preluat de David Cameron, prim-ministrul britanic, încă aparent afectat de inundaţiile recente din Anglia. 

Starul politic, Barack Obama a confirmat că Statele Unite vor reuşi să reducă emisiile cu 17% între 2005 şi 2020, urmând planul Agenţiei americane pentru Protecţia Mediului. Tot el a făcut apel la guvernul chinez pentru a ajunge la un acord "ambiţios", în 2015. Totuşi, pentru americani, semnarea unui tratat internaţional este exclusă. Acesta nu va fi ratificat de Congresul a cărui ideologie majoritară nu întâlneşte ştiinţa. 

Viceprim-ministrul Chinei a răspuns apelulului american. El a spus că emisiile Chinei vor fi stabilizate "cât mai curând posibil". "China va face eforturi tot mai mari pentru a lupta împotriva schimbărilor climatice şi îşi va asuma responsabilităţi internaţionale", a dezvăluit Jang Gaoli.

Toate angajamentele spuse cu un are grav de la tribuna ONU nu satisfac pe climatologi şi pe ecologişti. În primul rând pentru că New York nu a fost o rundă de negocieri ci un mijloc destul de limitat de a incita părţile la semnarea  unei convenţii asupra schimbărilor climatice anul viitor şi la pregătirea unei strategii anti-emisii de carbon.

Adevăratele măsuri vor fi publicate după summitul de la Lima, Peru din decembrie. Numai pe aceste baze negociate diplomaţii vor reuşi să ajungă la un acord global care să fie semnat la Paris în decembrie 2015.