America invită Taiwanul la „Summitul pentru democraţie”, Hilary Clinton spune că Putin a îmbrăţişat China, iar UE dă mesaje că nu e Lituania. China la zi

În numărul de astăzi, vă prezentăm o serie de declaraţii oficiale ale purtătorilor de cuvânt ai Ministerului chinez al Afacerilor Externe şi două articole importante apărute în presa chineză la sfârşitul lunii noiembrie. Reamintim că subiectele prezentate în revista presei (poziţia oficială a Chinei) vor fi analizate în emisiunile şi materialele ulterioare ale Centrului de studii sino-ruse (CSSR).

Sumar 

Declaraţii oficiale: 

• Declaraţia Ministerului chinez al Afacerilor Externe cu privire la Lituania (21 noiembrie 2021) 
• Comisia Europeană nu consideră deschiderea unei birou de reprezentare a Taiwanului în Lituania o încălcare a politicii „o singură China”. (22 noiembrie 2021) 
• China cere guvernului SUA să ia măsuri responsabile pentru a asigura siguranţa tuturor cetăţenilor chinezi din SUA, inclusiv a studenţilor chinezi (22 noiembrie 2021) 
• Preşedintele Biden a invitat 110 ţări şi teritorii, inclusiv autorităţile din Taiwan să participe la „Summitul pentru democraţie” (24 noiembrie 2021) 

Articole: 

• Hillary Clinton: Ne aşteptam ca ascensiunea Chinei să alerteze Rusia, însă Putin a ales să îmbrăţişeze China (22 noiembrie 2021) 
• Preşedintele Camerei de Comerţ a Uniunii Europene din China: Uniunea Europeană a clarificat că aderă la politica „o singură China” şi că relaţiile economice şi comerciale dintre companiile europene şi Taiwan „nu au nicio semnificaţie politică”.(26 noiembrie 2021) 

1. Declaraţia Ministerului chinez al Afacerilor Externe cu privire la Lituania 

Foto: China decide reducerea relaţiilor diplomatice cu Lituania la nivel de „însărcinat cu afaceri”. 

Pe 18 noiembrie 2021, fără a ţine cont de protestele puternice şi de reprezentările repetate ale Chinei, Lituania a permis autorităţilor din Taiwan să înfiinţeze un „birou de reprezentare al Taiwanului” pe teritoriul său. Această acţiune creează în mod deschis impresia falsă de „o China, un Taiwan” pe scena internaţională, renunţând în felul acesta la angajamentul politic luat de Lituania în comunicatul privind stabilirea relaţiilor diplomatice cu Republica Populară Chineză, subminând suveranitatea şi integritatea teritorială a Chinei şi amestecându-se grav în afacerile interne ale Chinei. 

Partea chineză îşi exprimă puternica indignare şi protestul faţă de această acţiune şi decide să îşi reducă relaţiile diplomatice cu Lituania la nivel de „însărcinat cu afaceri”. 

Există o singură China în lume, iar guvernul Republicii Populare Chineze este singurul guvern legal care reprezintă întreaga China. Principiul „unei singure Chine” este consensul universal al comunităţii internaţionale, o normă larg recunoscută care guvernează relaţiile internaţionale şi fundamentul politic pentru ca Lituania şi China să dezvolte legături bilaterale. 

Din bunăvoinţa de a păstra relaţiile dintre China şi Lituania, guvernul chinez a avertizat în mod repetat Lituania să nu-şi încalce cuvântul. Din păcate, prin permiterea înfiinţării unui „birou de reprezentare al Taiwanului” pe teritoriul său, Lituania a ales să ignore poziţia solemnă a Chinei şi să ignore interesele relaţiilor bilaterale şi normele de bază care guvernează relaţiile internaţionale, creând astfel un precedent foarte rău în lume. Având în vedere faptul că fundamentul politic pentru o relaţie diplomatică la nivel de ambasador a fost subminat de Lituania, din necesitatea de a proteja suveranitatea naţională şi normele de bază care guvernează relaţiile internaţionale, guvernul chinez este nevoit să reducă în mod oficial relaţiile diplomatice cu Lituania la nivel de „însărcinat cu afaceri”. 

Guvernul lituanian trebuie să suporte toate consecinţele care decurg din decizia luată cu privire la înfiinţarea unui „birou de reprezentare al Taiwanului” pe teritoriul său. Îndemnăm Lituania să-şi îndrepte imediat greşeala şi să nu subestimeze determinarea, voinţa şi capacitatea poporului chinez de a apăra suveranitatea naţională şi integritatea teritorială. 

De asemenea, avem şi următorul avertisment faţă de Taiwan: Taiwanul nu a fost niciodată o ţară! Indiferent de modul în care forţele care urmăresc obţinerea „independenţei Taiwanului” încearcă să denatureze faptele, ele nu pot schimba un fapt istoric, şi anume, Taiwanul şi China continentală aparţin uneia şi aceleiaşi Chine. Încercările de a căuta sprijin străin pentru manipularea politică se vor dovedi în cele din urmă a fi o fundătură. 

Sursă: https://www.fmprc.gov.cn/wjbxw_673019/202111/t20211121_10451004.shtml, 21 noiembrie 2021.  

2. Comisia Europeană nu consideră deschiderea unei birou de reprezentare a Taiwanului în Lituania o încălcare a politicii „o singură China”. 

Phoenix TV: Un purtător de cuvânt al Comisiei Europene a declarat pe 21 noiembrie că UE nu consideră deschiderea unei birou de reprezentare a Taiwanului în Lituania o încălcare a politicii „o singură China”. „Am spus clar în contactele cu China şi în declaraţii publice că aceasta este predominant o chestiune bilaterală între China şi Lituania, dar, de asemenea, începând din vară, UE este alături de Lituania în faţa măsurilor coercitive susţinute din partea Chinei”, a mai adăugat purtătorul de cuvânt. Ce are de comentat Ministerul chinez de Externe pe această temă? 

Zhao Lijian: Meritele problemei legate de Taiwan în ceea ce priveşte Lituania sunt foarte clare. Fără a ţine cont de poziţia solemnă a guvernului chinez, de interesele relaţiilor bilaterale şi de normele de bază care guvernează relaţiile internaţionale, Lituania a permis înfiinţarea unui „birou de reprezentare al Taiwanului” pe teritoriul său. [...] 

Comentariile UE ignoră faptele şi, în mod evident, contravin angajamentului pe care l-a luat faţă de Republica Populară Chineză la stabilirea relaţiilor diplomatice în 1975. Domnul Christopher Soames, pe atunci vicepreşedinte al Comunităţii Economice Europene (CEE), a vizitat China în 1975. În timpul acestei vizite, China şi CEE au convenit să stabilească relaţii oficiale. Cu privire la problema Taiwanului, domnul Soames a afirmat că „toate statele membre ale Comunităţii Europene au recunoscut guvernul Chinei şi au adoptat o poziţie acceptată de Republica Populară cu privire la chestiunea Taiwanului".  

„Comunitatea Europeană nu întreţine nicio relaţie oficială cu Taiwanul şi nici nu are acorduri cu acesta. Uniunea Europeană ar trebui să-şi onoreze cuvântul, nu să dea înapoi”, a confirmat acesta. 

Îndemnăm Lituania şi UE să respecte cu adevărat principiul „unei singure Chine” şi să îşi onoreze angajamentele politice cu privire la problemele legate de Taiwan prin acţiuni oneste. Cei care cred că Taiwanul este o carte care poate fi jucată pentru a submina interesele Chinei au judecat complet eronat. Asemenea acţiuni nu pot schimba niciodată faptul că Taiwanul şi China continentală aparţin uneia şi aceleiaşi Chine, mai mult, vor întări şi mai mult hotărârea poporului chinez de a proteja suveranitatea şi integritatea teritorială şi vor realiza reunificarea completă a patriei mame. 

Sursă: http://news.china.com.cn/txt/2021-11/22/content_77886680.htm, 22 noiembrie 2021. 

3. China cere guvernului SUA să ia măsuri responsabile pentru a asigura siguranţa tuturor cetăţenilor chinezi din SUA, inclusiv a studenţilor chinez 

Macau Asia Satellite Television (MASTV): Ştirea referitoare la jefuirea şi uciderea studentului chinez, care absolvise recent Universitatea din Chicago, a atins inimile a mii de oameni. În timpul slujbei de pomenire, mama îndurerată a victimei a transmis un mesaj sfâşietor, spunând că „prima călătorie din viaţa ei în străinătate nu a fost pentru a participa la ceremonia de absolvire a fiului ei, ori la nunta acestuia, ci la înmormântarea lui. Cât de tragic!" Ce are de comentat Ministerul de Externe pe această temă? 

Foto: Studentul chinez,  care absolvise recent Universitatea din Chicago, a fost împuşcat mortal în timpul unui jaf care a avut loc în cartierul Hyde Park, din partea de sud a Chicago. 

Zhao Lijian: Suntem profund şocaţi de uciderea studentului chinez la Universitatea din Chicago. Suntem profund întristaţi de moartea tânărului şi transmitem condoleanţe şi sinceră compasiune părinţilor. Condamnăm ferm acţiunile brutale ale acelor bandiţi. Guvernul chinez şi misiunile diplomatice chineze în străinătate acordă o mare importanţă siguranţei studenţilor aflaţi în afara ţării. Îndemnăm Statele Unite să întreprindă acţiuni concrete pentru investigarea acestui caz,  pentru a menţine justiţia şi pentru a lăsa decedatul să se odihnească în pace. Ambasada şi consulatele chineze din SUA oferă asistenţă consulară familiilor îndoliate. 

De la începutul acestui an, au avut loc trei incidente rău intenţionate la Universitatea din Chicago, în care studenţi au fost împuşcaţi şi ucişi la rând, două dintre cele trei victime fiind studenţi chinezi. Tragediile repetate sunt strâns legate de evenimentele violente produse prin intermediul utilizării armelor de foc în SUA. Conform celor mai recente date publicate pe site-ul web Gun Violence Archive, până la 21 noiembrie, până la 39.892 de persoane au murit în acest an din cauza utilizării armelor de foc în SUA. Este foarte probabil ca acesta să devină cel mai grav an al crimelor datorate utilizării armelor de foc în SUA în 20 de ani. Dintre victime, 1.345 sunt minori. După ce a avut loc acest incident,  sute de studenţi ai Universităţii din Chicago au ieşit în stradă, strigând „Suntem aici pentru a învăţa, nu pentru a muri!”. 

Foto: Zhao Lijian, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe 

Mă întreb dacă oficialii americani care tot susţin „libertate” şi „drepturile omului” au auzit aceste apeluri sfâşietoare şi cum vor răspunde ei la acestea? China cere guvernului SUA să ia măsuri responsabile pentru a asigura siguranţa tuturor cetăţenilor chinezi din SUA, inclusiv a studenţilor chinezi, şi pentru a-i proteja de astfel de crime sau acţiuni întreprinse împotriva asiaticilor ori împotriva chinezilor. 

Sursa: http://news.china.com.cn/txt/2021-11/22/content_77886680.htm, 22 noiembrie 2021. 

4. Preşedintele Biden a invitat 110 ţări şi teritorii, inclusiv autorităţile din Taiwan să participe la „Summitul pentru democraţie” 

Radio Television Hong Kong: Conform listei publicate pe site-ul Departamentului de Stat al SUA, preşedintele Biden a invitat 110 ţări şi teritorii, inclusiv autorităţile din Taiwan să participe la „Summitul pentru democraţie”. Ce are de comentat Ministerul de Externe pe această temă?  

Zhao Lijian: China se opune ferm invitaţiei făcute de SUA autorităţilor din Taiwan la aşa-numitul „Summit pentru democraţie”. Nu există decât o singură China în lume,[...] În afară de a face parte din China, Taiwanul nu are alt statut în dreptul internaţional. Îndemnăm în mod solemn Statele Unite să respecte principiul „unei singure Chine” şi prevederile celor trei comunicate comune dintre China şi SUA, să înceteze să mai încurajeze forţele care urmăresc obţinerea „independenţei Taiwanului”. Sprijinirea independenţei Taiwanului nu va aduce decât consecinţe negative. 

În ceea ce priveşte „Summitul pentru Democraţie”, am declarat în repetate rânduri poziţia Chinei. Democraţia este o valoare comună a întregii omeniri, nu este patenta câtorva ţări. Ceea ce au făcut Statele Unite arată exact că foloseşte democraţia doar ca acoperire şi instrument pentru a-şi avansa obiectivele geostrategice, a suprima alte ţări, a diviza lumea şi a-şi servi agenda egoistă de menţinere a hegemoniei. Actele sale de practicare a politicii de bloc şi de incitare a confruntării sub pretextul democraţiei sunt reîncarnarea mentalităţii Războiului Rece şi au fost larg puse sub semnul întrebării şi respinse de oamenii cu viziune ai comunităţii internaţionale. 

Sursă: http://world.people.com.cn/n1/2021/1124/c1002-32291137.html , 24 noiembrie 2021.  

5. Hillary Clinton: Ne aşteptam ca ascensiunea Chinei să alerteze Rusia, însă Putin a ales să îmbrăţişeze China 

Potrivit Guancha Syndicate, unul dintre cele mai populare şi influente portaluri media online din China, agenţia de presă americană Bloomberg a organizat un forum economic în Singapore, la care au participat Hillary Clinton, fostul secretar de stat al Statelor Unite ale Americii (SUA) , Tony Blair, fostul prim-ministru al Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord şi alţii.  

Foto:Hillary participă la Forumul Economic din Singapore prin intermediul unei videoconferinţe 

În ultima zi a acestui forum, Clinton a ţinut un discurs prin care a subliniat că, în contextul rivalităţii dintre SUA şi China, Vladimir Putin a profitat de această ocazie pentru a-şi proiecta influenţa la nivel mondial, de aceea Washingtonul şi aliaţii săi occidentali trebuie să fie foarte vigilenţi.  

„Occidentul prezisese anterior că ascensiunea Chinei va alerta Rusia, că cele două ţări vor întâmpina„probleme cu graniţele” şi că Rusia îşi va îmbunătăţi relaţiile cu Occidentul. Însă, în realitate s-a întâmplat exact invers, Putin alegând  să îmbrăţişeze China şi să evite eventuale probleme bilaterale.”, a declarat Hillary Clinton. 

Foto: Hillary Clinton, fostul secretar de stat al Statelor Unite ale Americii (SUA) 

De foarte mult timp, Occidentul vrea să aibă de partea sa Rusia. El păcălise Uniunea Sovietică de dinainte să se prăbuşească, iar după dezintegrarea acesteia, a continuat să păcălească Rusia, în special acum, după ascensiunea Chinei, când se gândeşte cum să se apropie de Rusia. Occidentul nu doreşte o alianţă cu Rusia, ci doar foloseşte Rusia pe post de pion pentru a tine în şah China. Nici până în prezent, Occidentul nu a renunţat la astfel de eforturi şi încă încearcă să-l schimbe pe Putin. 

În primele zile ale administraţiei Biden, au existat diverse voci în Statele Unite care susţineau „o aliere cu Rusia împotriva Chinei”, lucru pe care Biden l-a dezvăluit şi în timpul întâlnirii sale cu Putin din Europa. Însă, după cum se poate observa, Putin nu a căzut în plasă şi nu numai că nu a sprijinit Occidentul, ci s-a apropiat din ce în ce mai mult de China. 

Într-un discurs recent, Putin a declarat că Occidentul a continuat să instige relaţiile sino-ruse, însă acestea au atins cel mai bun nivel din istorie, putând fi luate drept model. Nu vor fi supuse unor astfel de provocări din partea Occidentului.  

Din discursul lui Putin reiese în mod clar că intenţia Occidentului de a atrage de partea sa Rusia a rămas neschimbată. Cu toate acestea, Occidentul a avut câteva şanse de a-şi atinge obiectivul. De exemplu, Statele Unite au văzut în  Medvedev o breşă în perioada în perioada în care Putin nu era preşedinte. Însă, până la urmă, Rusia a continuat să avanseze pe o direcţie proprie. 

De ce se spune că există trei ţări suverane în lume China, SUA şi Rusia? Pentru că aceste trei ţări pot fi, din toate punctele de vedere, proprii lor stăpâni, neputând fi controlate sau păcălite de alte ţări.  

După prăbuşirea Uniunii Sovietice, puterea Rusiei s-a diminuat şi, pentru o vreme, a trecut prin momente foarte dificile. Dar chiar şi aşa, Rusia a continuat să avanseze pe calea pe care şi-a propus să o urmeze, în special din punct de vedere diplomatic, nefiind influenţată de nicio forţă exterioară pentru a ajunge acolo unde se află astăzi. 

Este important de remarcat că Hillary nu vorbeşte despre Rusia, ci despre Putin, ceea ce arată că, din perspectiva lui Hillary Clinton, nu cu Rusia este dificil de tratat, ci cu preşedintele rus Putin. Statele Unite au vrut cândva să-l accepte pe Putin ca „fratele lor mai mic”, iar Putin şi-a făcut şi el iluzii cu privire la SUA în urmă cu mai bine de 20 de ani, însă a renunţat rapid la asemenea idei. Abordarea lui Putin s-a dovedit a fi una corectă deoarece Rusiei iar fi fost foarte dificil să se dezvolte aşa cum a făcut-o până în prezent, păstrându-şi în acelaşi timp autonomia. 

Deşi decizia Rusiei de a nu se alia cu SUA a ridicat un obstacol uriaş în calea dezvoltării sale, cu toate acestea, judecând faptul că SUA sunt încă destul de prudente faţă de Rusia, pare că Rusia ar fi luat o decizie bună. La începutul prăbuşirii Uniunii Sovietice, Ucraina, pe atunci a treia mare putere nucleară a lumii, a fost şi ea cândva o preocupare pentru SUA. Privind în schimb Ucraina de astăzi, care s-a lăsat păcălită de Occident, a devenit o ţară care cere ajutor pentru a supravieţui.  

Sursa: aici, 22 noiembrie 2021. 

6. Preşedintele Camerei de Comerţ a Uniunii Europene din China: Uniunea Europeană a clarificat că aderă la politica „o singură China” şi că relaţiile economice şi comerciale dintre companiile europene şi Taiwan „nu au nicio semnificaţie politică”. 

După ce Lituania a aprobat înfiinţarea de către Partidul Progresist Democrat din Taiwan a aşa-numitului „birou de reprezentare a Taiwanului în Lituania”, răspunsul solemn al Chinei a provocat îngrijorări în rândul antreprenorilor lituanieni şi chiar şi a celor din UE, care nu doreau ca problema Taiwanului să afecteze mediul sino-europenean de cooperare economică şi comercială.  

Pe data de 25 noiembrie, într-un interviu exclusiv cu Global Times, Wuttk, preşedintele Camerei de Comerţ a Uniunii Europene din China, a subliniat că, deşi UE salută companiile taiwaneze, acest lucru nu are nicio semnificaţie politică. Companiile UE vor dezvolta în continuare relaţii economice şi comerciale cu Taiwan, conform politicii „o singură China”. 

Foto: Joerg Wuttk, preşedintele Camerei de Comerţ a Uniunii Europene din China 

Într-un interviu, Wuttk a declarat că UE încă aderă la principiul „o singură China” şi că nu vede nicio nevoie ca UE să schimbe această politică. 

În data de 18 a acestei luni, Lituania a ignorat protestele solemne, precum şi repetatele reprezentări ale Chinei, permiţând autorităţilor Partidului Progresist Democrat din Taiwan să înfiinţeze un „birou de reprezentare a Taiwanului în Lituania”. Ulterior, Ministerul Afacerilor Externe chinez a anunţat că va restrânge relaţiile diplomatice dintre cele două ţări la nivel de ,,însărcinat cu afaceri “.  

Într-o conferinţă de presă din data de 25 noiembrie, ca răspuns la întrebările reporterilor, Shu Jueting, purtătorul de cuvânt al Ministerului Comerţului, a declarat că acţiunile părţii lituaniene au afectat serios încrederea companiilor din cele două ţări în desfăşurarea unei cooperări reciproc avantajoase, Lituania fiind nevoită să suporte toate consecinţele care rezultă în urma acestei acţiuni. 

În timpul vizitei sale în Statele Unite de săptămâna aceasta, ministrul de externe lituanian, Landsbergis a recunoscut mass-mediei străine că, de când guvernul a anunţat în această vară că va permite autorităţilor DPP să înfiinţeze un „birou de reprezentare a Taiwanului”, la fiecare câteva zile a existat o companie lituaniană care să menţioneze că afacerile lor din China au stagnat. 

 ,,Camera de Comerţ a Uniunii Europene din China speră ca relaţia politică dintre Europa şi China să nu devină niciodată la fel de defectuoasă ca cea dintre China şi Statele Unite”, a precizat Wuttk reporterului de la Global Times. Totodată, în legătură cu primul summit video care a avut loc între şefii de stat ai  Chinei şi Statelor Unite, Wuttk a declarat: „Cu siguranţă, relaţiile dintre China şi SUA sunt cu siguranţă foarte importante la nivel global, însă, pentru a face afaceri, nu ne bazăm pe un apel telefonic sau pe o întâlnire. Pentru noi, puterea economică dominantă şi potenţialul Chinei sunt deosebit de importante.” 

Wuttk consideră că legăturile economice şi comerciale dintre Europa şi China sunt încă foarte puternice, iar cele două părţi au totodată un potenţial imens de cooperare şi oportunităţi de afaceri în domenii precum schimbările climatice. Conform ultimelor date publicate de Administraţia Generală a Vămilor din China, din ianuarie până în octombrie anul acesta, valoarea totală a comerţului dintre China şi UE a fost de 4,34 trilioane de CNY, o creştere de 20,4%. 

În calitate de reprezentant al companiilor UE în China, în timpul interviului, Wuttk şi-a exprimat regretul legat de întârzierea aprobării Acordului de investiţii dintre UE şi China. Acesta a declarat că „nu are nicio speranţă” în progresul Acordului de investiţii China-UE pe termen scurt şi consideră activităţile de afaceri ca fiind politizate, iar companiile UE din China şi companiile chineze din Europa ca ambele fiind nişte „victime”.  

La sfârşitul anului 2020, China şi UE au finalizat negocierile privind Acordul de investiţii dintre UE şi China, aşa cum era programat. La începutul acestui an, Uniunea Europeană a impus sancţiuni Chinei pe aşa-numita problemă a „drepturilor omului”. Ulterior, China a decis să impună sancţiuni asupra a 10 indivizi şi 4 entităţi,  inclusiv numeroşi membri ai Parlamentului European care au afectat grav suveranitatea şi interesele Chinei, răspândind minciuni şi informaţii false. Afectat de această decizie, pe 20 mai a acestui an, Parlamentul European a adoptat o moţiune de îngheţare a Acordului de investiţii dintre UE şi China, care a împiedicat intrarea în vigoare a acestuia. 

În ciuda acestui fapt, Wuttk a subliniat că Europa şi China încă pot lucra împreună pentru a promova cooperarea economică şi comercială. El a cerut Chinei să creeze mai multe oportunităţi pentru oamenii de afaceri europeni de a călători între China şi Europa şi salută deschiderea sau modernizarea mai multor „canale verzi”. Wuttk a dezvăluit că Camera de Comerţ a Uniunii Europene din China a aranjat 11 zboruri charter sino-germane pentru viitoarea sărbătoare de Crăciun. 

Sursă: https://world.huanqiu.com/article/45k9LlwDfOX, 26 noiembrie 2021. 

Echipa de traducători: Paula Toma (coordonator proiect China la zi), Diana-Maria Ghinea şi Yu Zhan.