ANALIZĂ Arabia Saudită, de la ţara lui Bin Laden la patria mega-proiectelor

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Arabia Saudită, regatul cu una dintre cele mai conservatoare conduceri isalmice, guvernat de sharia şi acuzat că susţine răspândirea wahhabismul şi că l-a dat pe teroristul Ossama bin Laden, trece printr-o etapă de modernizare demarată de tânărul prinţ moştenitor Mohammed ben Salman.

Arabia Saudită este o monarhie islamică condusă de familia Saoud de la crearea sa, în 1932, de Ibn Saoud. Ocupă 80% din Peninsula Arabică, fiind cea mai mare ţară din Orientul Mijlociu cu o suprafaţă de peste două milioane de kilometri pătraţi, a doua ca suprafaţă în rândul ţărilor arabe, după Algeria. Capitala este la Riad. Islamul este religie de stat, iar araba limbă oficială. 

Adăposteşte două dintre cele mai importante locuri sfinte şi de pelerinaj ale Islamului, Mecca şi  Medina, dar a fost şi ţara în care s-a născut Osama bin Laden, şeful reţelei teroriste Al-Qaeda ce a revendicat atentatele de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite, ucis de un comando american pe 2 mai 2011, în Abbottabad, localitate din Pakistan. 15 dintre cei 19  atacatori din timpul atentatelor din 11 septembrie 2001 au avut legături cu Arabia Saudită.

image

Mecca şi Medina FOTO 123 RF 

Istoricul britanic Charles Allen a estimat că, din 1979, autorităţile din Arabia Saudită au cheltuit peste 70 de miliarde de dolari pentru a răspândi ideologia lor, wahhabismul, una dintre cele mai riguroase forme ale islamului sunnit. Această finanţare a fost posibilă graţie rezervelor de petrol ale ţării şi sprijinului Statelor Unite şi al Europei, care depind de aceste rezerve pentru funcţionarea economiei lor.

image

Reforme 

Tânărul prinţ moştenitor a anunţat că vrea pentru supuşii săi „o viaţă normală, în care religia să  înseamne toleranţă şi bunătate". Mohammed bin Salman a menţionat chiar "deschiderea faţă de alte religii", în timp ce orice religie, alta decât Islamul, este oficial interzisă în Arabia Saudită.

Mohammed bin Salman pare să vrea să se rupă cu imaginea rigurozităţii extreme asociate cu ţara sa. Unele schimbări au avut loc în ultimii ani, cu drept de vot şi candidatură pentru femei de la scrutinul local din 2015. În plus, Arabia Saudită a anunţat recent că femeile vor avea dreptul să conducă în regat.

Dar reformele societăţii sunt, de asemenea, însoţite de o revigorare politică, după cum reiese din arestarea membrilor religioşi şi membrilor societăţii civile, care a avut loc şi în septembrie anul trecut şi care a atins apogeul în noiembrie anul acesta prin arestarea a 11 prinţi şi a altor membri ai guvernului .

Alianţa cu SUA

Legată de Statele Unite de la Pactul Quincy în 1945, Arabia Saudită s-a distanţat de aliatul său american la începutul anului 2010, ca răspuns non-intervenţia militară a Washintonului în timpul războiului civil sirian şi la semnarea acordului nuclear cu Iranul, după alegerea lui Hassan Rohani în calitate de preşedinte al Republicii Islamice. 

Legăturile au fost din nou strânse, în primăvară, de preşedintele Donald Trump care a efectuat o vizită în Arabia Saudită, ocazie cu care el a semnat cu Riadul acorduri de peste 380 de miliarde de dolari, între care şi contracte de armament de 110 miliarde de dolari.

Trump sabii Arabia Saudita EPA

Trump, vizită în Arabia Saudită FOTO EPA 

Regele Salman al Arabiei Saudite va efectua la începutul anului viitor o vizită oficială la Washington, unde va fi primit de şeful Case Albe.

Cel mai mare exportator de petrol din lume

Arabia Saudita, al doilea cel mai mare producător de petrol din lume, livrează 12,5% din totalul mondial, altfel spus 11,6 milioane de barili pe zi. Arabia Saudită are rezerve de 268 de miliarde de barili, adică 15,9% din totalul global.

Arabia Saudită este membră a OPEC, iar compania sa naţională Saudi Aramco este cel mai mare exportator de petrol din lume. Ţara a dominat clasamentul producătorilor de petrol din OPEC. În 2013, veniturile din exportul de petrol (ţiţei şi derivate) ale ţării a fost de 312.700.000.000 conform Organizaţiei Mondiale a Comerţului ( OMC), în timp ce cantitatea de exporturile din industria prelucrătoare s-a ridicat la 56,4 miliarde de dolari. 

Rusia a detronat Arabia Saudită din poziţia de cel mai mare producător mondial de petrol în luna decembrie 2016, când ambele ţări au început să îşi reducă livrările înainte de intrarea în vigoare a acordului cu ceilalţi producători pentru a diminua cel mai mare decalaj dintre ofertă şi cerere din ultimele decenii, transmite Bloomberg.

Potrivit datelor publicate de Joint Organisations Data Initiative (JODI), în luna decembrie 2016 producţia de petrol a Rusiei a fost de 10,49 milioane barili de petrol pe zi, cu 29.000 de barili pe zi mai puţin decât în luna noiembrie, în timp ce producţia de petrol a Arabiei Saudite a scăzut până la 10,46 milioane barili pe zi, de la 10,72 milioane barili pe zi în noiembrie. JODI subliniază că este pentru prima dată după luna martie 2016 când Rusia detronează Arabia Saudită din poziţia de cel mai mare producător mondial de petrol.

image

Vladimir Putin şi prinţul moştenitor Mohammed bin Salman FOTO AFP

De-a lungul anilor, ponderea exporturilor de petrol brut în PIB a scăzut de la 34% din PIB în 2000 la 21% în 2012, dar economia rămâne extrem de dependentă de petrol, care în 2014 a reprezentat 90% din veniturile ţării.  După scăderea preţurilor la petrol începând cu 2014 veniturile ţării au scăzut dramatic. Potrivit FMI, dacă lucrurile nu se schimbă,  Arabia Saudită ar putea fie în pragul falimentului în 2020. În acest context, agenţiile de rating, Fitch, Standard& Poor şi Moody, au retrogradat datoria suverană a saoudite .

Exploatarea şi exportul petrolului au dezvoltat puternic activitatea economică pe coasta de nord-est a ţării, la Dammam, Khobar şi Dhahran,portul Jubail şi pe coasta Mării Roşii (Jeddah, Yanbu ).

Industria petrochimică este al doilea sector economic cel mai mare din ţară, făcând din Arabia Saudită al 11-lea cel mai mare furnizor petrochimic din lume.

Arabia Saudita a aprobat reforme radicale care să îi ofere în urmatorii ani independenţa de exporturile de petrol.

Cea mai importantă măsură prevede listarea la bursă a celei mai mari companii petroliere de pe glob. Până în 5% din acţiunile Aramco vor fi vândute, iar din banii obtinuţi va fi creat cel mai important fond suveran de investiţii din lume, cu active de două mii de miliarde de dolari.

Preşedintele american Donald Trump a ridicat miza politică a ofertei publice iniţiale a grupului saudit Aramco, care ar putea fi cea mai mare din istorie, afirmând sâmbătă, într-un mesaj pe Twitter, că "ar aprecia foarte mult" dacă producătorul de petrol s-ar lista la bursa din New York, relatează Bloomberg. 

„Aş aprecia foarte mult dacă Arabia Sadită ar efectua oferta publică iniţială a Aramco la bursa din New York. Foarte important pentru Statele Unite", a scris Trump pe Twitter.

Mesajul, scris cu câteva ore înainte de plecarea preşedintelui Trump într-un turneu de 11 zile în Asia, a luat prin surprindere Aramco, a declarat o persoană apropiată companiei. Oferta publică iniţială a Aramco ar putea fi cea mai mare din istorie, guvernul saudit intenţionând să obţină 100 de miliarde de dolari pentru numai 5% din acţiunile grupului.

Listarea este elementul central al planului de reforme "Vision 2030" al prinţului Mohammad bin Salman, prin care acesta vrea să diversifice economia regatului şi să investească masiv în infratructură.

Chiar dacă Aramco va atrage numai jumătate din această sumă, aceasta ar fi totuşi dublă faţă de cea mai mare ofertă publică iniţială care a avut loc vreodată, de 25 de miliarde de dolari, efectuată în 2014 de grupul chinez de comerţ electronic Alibaba.

image

Baza Aramco - câmpul petrolifere Shaybah FOTO AFP

Şi alţi politicieni, între care premierul britanic Theresa May şi premierul japonez Shinzo Abe, au făcut lobby pentru atragerea Aramco pe bursele din ţările lor, dar tweet-ul lui Trump este cel mai deschis mesaj adresat până în prezent autorităţilor de la Riyadh.

Prinţul Mohammad trebuie să decidă unde va avea loc listarea acţiunilor Aramco. Selectarea New York-ului, pe lângă Tadawul, bursa saudită, ar putea întări alianţa strategică de lungă durată dintre Statele Unite şi Arabia Saudită. 

Juriştii şi bancherii care lucrează la pregătirea ofertei publice iniţiale sunt însă îngrijoraţi în privinţa listării la New York, din cauza reglementărilor stricte legate de dezvăluirea rezervelor de petrol, a regulilor de contabilitate şi a posibilelor litigii.

În plus, Arabia Saudită a criticat vehement o lege americană adoptată în septembrie 2016, care permite familiilor victimelor atentatelor din 11 septembrie 2001 să dea în judecată regatul. 

Vânzarea Aramco este planificată pentru 2018, susţine prinţul moştenitor Mohammed bin Salman. Fondul public de investiţii va juca apoi un rol major în economie, investind în ţară şi peste hotare, fiind suficient de mare pentru a cumpăra cele mai mari companii tranzactionaţe la bursă - Apple, Alphabet (compania mama a Google), Microsoft şi Berkshire Hathaway.

Rivalitatea cu Iranul, criza cu Qatarul

Dar rivalitatea cu Iranul nu se vede doar în Siria, ci  şi în Yemen, Qatar şi Liban. În Yemen, ca şi în alte crize din regiune, regatul saudit se luptă împotriva rivalului său iranian. Dar spre surpriza tuturor, Riadul s-a întors brutal, în iunie, împotriva unuia dintre aliaţii săi. Arabia Saudită (precum şi Emiratele Arabe Unite, Bahrain şi Egipt) au rupt legăturile cu Qatar, pe care l-au acuzat de „sprijinirea terorismului"“şi de faptul că a fost prea conciliator cu Iranul.

Pentru mulţi oponenţi, Mohammed bin Salman este arhitectul acestei crize fără precedent care slăbeşte Consiliul de Cooperare al Golfului (GCC), care include monarhiile peninsulei şi în care Arabia Saudită şi Qatar sunt membri fondatori.

Mega-proiecte

Prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammed bin Salman, a dezvăluit planurile vizând construcţia unui oraş complet nou, denumit „NEOM“, pe coasta Mării Roşii, ultimul său proiect destinat diversificării economiei saudite dincolo de veniturile din petrol.

image

„NEOM va fi construit pe baza unui sistem ground-up, pe zone libere, ceea ce îi va oferi oportunitatea de a fi diferit de alte locuri care au fost dezvoltate şi construite pe parcursul mai multor sute de ani“, a declarat prinţul moştenitor al Arabiei Saudite.

Noul oraş, care ar urma să se extindă în Egipt şi Iordania, va acoperi o suprafaţă de 26.500 de kilometri pătraţi. De asemenea, planurile vizează construcţia unui pod peste Marea Roşie care să facă legătura între noul oraş şi Egiptul şi restul Africii, pentru a permite formarea primei zone speciale independente care se va întinde în trei ţări.

Proiectul va fi concentrat pe nouă sectoare incluzând energia, biotehnica, producţia media, divertismentul şi turismul, urmând a fi susţinut cu peste 500 de miliarde de dolari de Guvernul saudit, fondul suveran de investiţii al Arabiei Saudite şi investitorii locali şi internaţionali. 

Acesta se adaugă  unui proiect turistic de anvergură care constă în transformarea a aproximativ 50 de insule din Marea Roşie într-o staţiune balneare de lux. Staţiunea se va întinde pe o distanţă de 180 de kilometri, între localităţile Amlaj şi Al-Wajh, pe coasta de nord-vest a Arabiei Saudite. Primele investiţii vor fi asigurate dintr-un fond public saudit, după care proiectul va fi deschis şi partenerilor internaţionali. Prima fază a lucrărilor va începe în al treilea trimestru al anului 2019 şi va dura trei ani. 

Lucrările din această fază prevăd construirea unui aeroport local şi a unor hoteluri şi reşedinţe de lux. Acest proiect, al cărui cost nu a fost menţionat, se încrie în vastul plan de reforme economice iniţiat de tânărul prinţ moştenitor Mohammad bin Salman Al Saud. Intitulat „Vision 2030“, acest program este menit diversificării economiei saudite, prea dependente de petrol.

Cetăţenie saudită pentru un robot

Arabia Saudită a acordat cetăţenie unui robot, un gest făcut în premieră mondială la un târg de investiţii în tehnologie ţinut în această ţară.

„Vreau să trăiesc şi să muncesc alături de oameni, aşa că am nevoie să-mi exprim emoţiile ca să-i înţeleg pe oameni şi să le câştig încrederea”, a spus robotul.

Întrebată dacă roboţii pot avea conştiinţă şi să ştie că sunt roboţi, Sophia a răspuns: „De unde ştii că tu eşti om?”

„Vreau să-mi folosesc inteligenţa artificială ca să-i ajut pe oameni să trăiască mai bine, cum ar fi să gândesc locuinţe mai inteligente, să construiesc oraşe mai bune”, a adăugat ea.

Ea a devenit astfel primul robot din lume care primeşte cetăţenia unui stat, cea a Arabiei Saudite.

„Sunt foarte onorată şi mândră pentru această distincţie. E un moment istoric să fiu primul robot din lume să fie recunoscut ca fiind cetăţean”, a spus Sophia.

Te-ar putea interesa şi:

Cine este tânărul prinţ care vrea să modernizeze Arabia Saudită 

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite