Analiză. Liniştea dinaintea furtunii în Iran? După atacuri cibernetice, noi sancţiuni  economice şi apoi...

Tensiunea persistă între SUA şi Iran, situaţia evoluează de la oră la oră, iar analiştii spun că orice este posibil, oricând se poate întâmpla ceva care să-l determine pe imprevizibilul preşedinte american Donald Trump să ordone un atac cu rachete.

Statele Unite au anunţat, luni, o nouă rundă de  sancţiuni împotriva Teheran-ului, suspectat de sabotarea transportului petrolier maritim în zona sensibilă a strâmtorii Ormuz şi vinovat de doborârea unei drone americane de  tip RQ4A - "Vultur Global".  Joi seară preşedintele Trump a renunţat în ultima clipă la o riposta militară, alegând soluţia mai ponderată a unui atac cibernetic vizând centre de  comandă ale Gărzii Revoluţionare, structura militară desemnată în luna mai organizaţie teroristă de către Statele Unite.  Activitatea diplomatică se intensifică după evenimentele dramatice de săptămâna trecută, dar factorii de tensiune persistă, şi orice este posibil în următoarele ore şi zile.

Liderii iranieni, în frunte cu ayatolahul Khamenei sunt  vizaţi de sancţiuni economice din partea SUA.

„Trump impune noi sancţiuni economice Iranului”, iar acestea  „îi vor priva pe liderii iranieni de accesul la instrumentele financiare”. 

SUA au anunţat luni sancţiuni "dure" împotriva ghidului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, şi a mai multor înalţi responsabili a Gardienilor Revoluţiei, lovind în conducerea Republicii Islamice pentru a face să crească presiunea asupra Teheranului, notează AFP.

Preşedintele american Donald Trump, care acuză Iranul că încearcă să se doteze cu arma nucleară şi că ar fi un "finanţator al terorismului", a semnat un decret care îi împiedică pe "ghidul suprem, echipa sa şi alţii care îi sunt apropiaţi să aibă acces la resurse financiare esenţiale".

Este vizat de asemenea ministrul de externe iranian Mohammad Javad Zarif, personalitate a politicii iraniene de destindere cu Occidentul, considerat un moderat şi urât de ultraconservatori.

El va fi inclus pe lista cu sancţiuni "mai târziu în această săptămână", a indicat secretarul american al Trezoreriei, Steven Mnuchin, anunţând totodată că Washingtonul va îngheţa "miliarde de dolari" din activele iraniene suplimentare, fără alte precizări.

Opt înalţi responsabili ai Gardienilor Revoluţiei, armata de elită a regimului, au fost de asemenea sancţionaţi, la patru zile după distrugerea unei drone americane de către o rachetă iraniană în regiunea strategică a Golfului.

Înainte ca natura acestor noi sancţiuni să fie precizată, Iranul afirmase că ele nu vor avea „niciun rezultat“, afirmând totodată că le ia „în serios“ şi le consideră drept un „act ostil, conform terorismului economic şi războiului economic lansat împotriva naţiunii noastre“.

„Fără arme nucleare şi finanţarea terorismului“

În plus faţă de aceste măsuri, Donald Trump - au afirmat sâmbătă canale media americane - a autorizat în secret atacuri cibernetice împotriva sistemelor de lansare a rachetelor şi unei reţele de spionaj iranian, ca ripostă la distrugerea dronei americane. Teheranul a afirmat că nu a suferit nicio pagubă.

Şeful Casei Albe a spus că obiectivul este un Iran fara arme nucleare. „Noi nu urmarim un conflict cu Iranul sau cu vreo altă ţară” – a spus presedintele, continuind „Cred ca am dat dovadă de multă reţinere, dar asta nu înseamnă că vom proceda la fel în viitor”.

Când a semnat sancţiunile suplimentare, Trump a declarat, la Casa Albă: „Am mulţi prieteni iranieni. Este trist ce se întâmplă în acea ţară”. El a criticat din nou acordul nuclear cu Iranul, semnat de şase ţări între care şi Statele Unite. Donald Trump a remarcat declaraţiile ayatolahlui Ali Khamenei că nu-şsi doreşte arme nucleare, adaugând „Dacă aşa stau lucrurile putem ajunge repede la o înţelegere”.

 Khamenei spune acest lucru de ani de zile, considerând că armamentul nuclear nu este compatibil cu normele islamice. Preşedintele american „a spus că este dispus să poarte convorbiri cu Teheranul fără precondiţii, dar sancţiunile par a face discuţiile de acest gen şi mai improbabile, cel puţin în viitorul apropiat”. În acelaşi timp,  secretarul de stat Mike Pompeo, aflat în turneu în Golful Persic, anunţă că Statele Unite sunt pregătite „atât pentru negocieri cu Iranul fără condiţii prealabile, cât şi pentru înfiinţarea unei coaliţii globale” împotriva Teheranului, „nu numai cu ţările din Golf, ci şi din Asia şi Europa”.

„Ţările importatoare de petrol să-şi protejeze vasele”

În timp ce secretarul de stat american discuta în regiunea Golfului despre apărarea strâmtorii Ormuz,  preşedintele Trump a cerut ţărilor importatoare de petrol să "îşi protejeze navele", după o serie de incidente din Golf sau din Marea Omanului puse de Washington pe seama Teheranului, care însă a dezminţit orice implicare. "91% din importurile chineze de petrol trec prin strâmtoarea Ormuz, 62% în cazul Japoniei şi acelaşi lucru se întâmplă în cazul multor ţări", a postat Trump pe Twitter, adăugând: „de ce să protejăm noi aceste căi de navigaţie (de ani de zile) pentru alte ţări, fără niciun fel de compensaţii".

 Noile sancţiuni americane împotriva Iranului sunt însă considerate „ilegale” de către Kremlin, Financial Times remarcând că „politica lui Trump în privinţa Iranului îi derutează deopotrivă pe aliaţi şi pe duşmani”.

Teheranul acuză „echipa B“

Autorităţile de la Teheran au reacţionat luni seara la noile sancţiuni impuse de Washington ca represalii la doborârea de către armata iraniană a unei drone a marinei americane, afirmând că armata SUA nu are "ce să caute în Golf", transmite AFP.

Preşedintele american Donald Trump „are dreptate 100% asupra faptului că armata americană nu are ce să caute în Golful Persic“, a scris pe Twitter ministrul afacerilor externe iranian Mohammad Javad Zarif.

„Retragerea forţelor sale este perfect conformă cu interesele SUA şi ale lumii“, a adăugat Zarif care, potrivit Washingtonului, va urma să fie personal vizat de sancţiuni în cursul acestei săptămânii.

Pentru Zarif, „este clar acum că (gaşca lui Bolton) nu este preocupată de interesele americane“: „dispreţuieşte diplomaţia şi are chef de război“, a mai scris pe Twitter şeful diplomaţiei iraniene.

Zarif a folosit termenul „echipa B“ în engleză pentru a desemna echipa formată, în opinia sa, din consilierul de securitate naţională John Bolton, premierul israelian Benjamin Netanyahu, prinţul moştenitor saudit Mohammed bin Salman şi omologul său din Emiratele Arabe Unite, Mohammad bin Zayed, toţi susţinători ai unei conduite dure la adresa Iranului.

Ministrul iranian de externe îi acuză pe cei patru ca fiind eminenţele cenuşii care îi influenţează deciziile preşedintelui Donald Trump referitoare la Iran.

Rouhani acuză SUA că nu îşi doresc cu adevărat reluarea negocierilor

Preşedintele Iranului, Hassan Rouhani, a declarat marţi că oficialii americani mint atunci când susţin că îşi doresc reluarea discuţiilor dintre cele două ţări, în contextul în care preşedintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunţat noi sancţiuni împotriva Iranului, informează CNN.

 „Spuneţi că vreţi să purtaţi discuţii cu noi. Dar în acelaşi timp spuneţi că vreţi să ne boicotaţi şi să impuneţi sancţiuni împotriva ministrului nostru de Externe, deci minţiţi”, a declarat Rouhani în cadrul unei conferinţe de presă.

„Aţi fi putut să aveţi şansa ca lumea să creadă că spuneţi adevărul atunci când susţineţi că vreţi să discutăm, dar aţi dovedit imediat că minţiţi”, a adăugat Rouhani. „Dacă aţi fi vrut într-adevăr negocieri, am fi discutat cu voi”, a mai spus acesta.

"Vulturii" planează

Analiştii spun că totul este posibil cu imprevizibilul preşedinte Donald Trumă.  „Cred că Trump nu ştie de la o zi la alta ce vrea să facă. Nici el, nici şeful diplomaţiei, Mike Pompeo, nici Consilierul pentru Securitate Naţională John Bolton, n-au avut habar cum vor reacţiona iranienii, care nu pot accepta sancţiunile. De asta minează cargouri, de asta doboară drone. Nu-i vor recunoaşte lui Trump dreptul de a decide el când şi cum vor fi ridicate sancţiunile, şi vor acţiona pentru a tulbura statu-quo-ul din Golful Persic", opina Marc Ginsberg, expert pe probleme regionale, fost ambasador în Maroc.

Ce formă va avea efortul destabilizator iranian este întrebarea-cheie a acestor ore. Liderii islamici se pot opri la o ripostă simetrică la atacul cibernetic pe care l-au suferit săptămâna trecută, prima acţiune americană de acest gen de când, pe 4 mai anul trecut,  arma  informatică a devenit,  formal,  al zecelea comandament  combatant al  Pentagon-ului,  sub conducerea generalului Paul Nakasone, directorul agenţiei de spionaj electronic NSA. Există însă pericolul că Teheranul să alunece pe panta escaladării militare "clasice", pentru că pare să-şi fi pierdut încrederea în sinceritatea intenţiilor diplomatice ale preşedintelui Trump.

"N-au încredere în Trump, care a părăsit deja un aranjament negociat şi respectat şi are o echipa de consilieri duri, care vor război şi schimbare de regim la Teheran. Trump spune "să discutăm", dar în spatele lui iranienii îl văd pe  Bolton, sau pe Pompeo, care nu vor negocieri. Aşa că nu-i clar pentru iranieni care-i scopul adevărat al presiunilor la care sunt supuşi,  tratative sau prăbuşirea statului islamic. Teheran-ul vrea să iasă din impas,  să exercite contra-presiune asupra lui Trump, să-l avertizeze  că tactica să dură are urmări, că riscă război, că trebuie să încerce altceva dacă vrea să-l evite. Iranienii nu se vor aşeza la masa tratativelor sufocaţi de sancţiuni fără sfârşit, fără ieşire", consideră Vali Nasr, universitar de origine iraniană, fost consilier la ministerul de externe în epoca Obama.

E posibil ca liniştea ultimelor ore să fie liniştea dinaintea furtunii. "Vulturii" planează. John Bolton se află de sâmbătă în Israel - unde apetitul pentru acţiune militară împotriva Teheran-ului este mare, iar ambasadorul Brian Hook, responsabil cu portofoliul iranian la Externe, a fost trimis pentru consultări în Arabia Saudită, inamicul numărul unu al Iranului.

„Principala mea îngrijorare este că preşedintele îşi reduce marja de manevră, îşi epuizează opţiunile. Situaţia poate scăpa de sub control. Numai război cu Iran-ul ne mai lipseşte. Aş dori mult ca americanii care ştiu că n-avem nevoie de conflict să acţioneze, să se mobilizeze,  ca să nu se întâmple. 

Politicienii trebuie să găsească o cale de a atinge obiectivul, un Iran neînarmat nuclear, fără schimbare de regim, fără confruntare militară“, susţinea amiralul în retragere Mike Mullen, care a fost şeful marelui stat major inter-arme din 2007 pînă-n 2011.

„E clar că Donald Trump încearcă un act de echilibristică dificil, extrem de atent să nu intre într-o spirală a escaladării spre un conflict militar pe care nici una dintre părţi nu-l doreşte. Istoria însă nu s-a terminat, şi întrebarea este cum va răspunde Iran-ul la riposta relativ temperată a preşedintelui Trump“, avertiza unul dintre participanţii la consultările de joi,  liderul minorităţii din comitetul pentru forţele armate al Camerei, deputatul Republican de Texas Mac Thornberry.