În lume

articolul anterior articolul urmator

Andrei Pleşu: Duşmanii islamului

15
21 Jan 2015 17:48:21
Dilema Veche
Jihadişti din gruparea Statul Islamic      FOTO nbcnews.com | Imagine cu rol ilustrativ
Jihadişti din gruparea Statul Islamic      FOTO nbcnews.com | Imagine cu rol ilustrativ

La un an după declanşarea războiului din Irak, disputele privind legitimitatea lui continuă cu aceeaşi intensitate, fără să aducă lămuriri sau puncte de vedere noi. Cele două fronturi aflate în conflict n-au făcut decît să-şi consolideze poziţiile: lumea „civilizată“ (euro-atlantică) a bătut în cuie echivalenţa dintre islam şi terorism, iar lumea islamică şi-a reafirmat statutul de victimă (neînţeleasă şi nedreptăţită) a unui agresor străin.

Cei dintîi ripostează pentru a se apăra, ceilalţi atacă pentru a se răzbuna. Dincolo de această schemă maniheistă, se află însă realităţi mai subtile. Există deja o dezbatere intraeuropeană despre destinul viitor al convieţuirii cu islamul, după cum există şi o dezbatere intraislamică despre criza „modelului“ propriu.

Despre aceasta din urmă ştim foarte puţin, ceea ce sporeşte opacitatea „occidentală“ faţă de problematica musulmană în ansamblul şi în detaliul ei. Informaţia e, totuşi, la îndemînă. Într-un volum apărut la sfîrşitul anilor ’801, elita scriitorimii arabe din Iordania, Liban, Algeria, Egipt, Tunisia, Irak, Sudan, Palestina, Siria şi Maroc răspunde unei serii de întrebări, dintre care una ne interesează în mod deosebit: „Care este astăzi principalul duşman al islamului?“ Inevitabil, cîteva răspunsuri sînt strict ideologice. Marxizanţii demască imperialismul (mai ales cel american), colonialismul apusean în genere, sionismul sau „societăţile multinaţionale“. În replică, dreapta tradiţională dă vina pe comunism, pe modernizarea fără discernămînt şi pe secularizare. Analişti ceva mai neutri invocă înapoierea, fanatismul, regimurile dictatoriale, conservatorismul rigid, resentimentul, ignoranţa, contextul internaţional. Se vorbeşte şi despre politicieni, care folosesc în mod ipocrit islamul pentru a rămîne la putere, sau despre „ghinionul“ de a depozita resurse naturale rîvnite de prea mulţi. Arabii – spune un prozator din delta Nilului – au primit două mesaje istorice: unul este Coranul, venit din cer, iar celălalt este petrolul, venit de sub pămînt, de la Diavol. Un alt duşman redutabil al islamului este – în viziunea scriitorilor arabi – înţelegerea lui greşită, interpretarea lui vicioasă în ţările nonmusulmane. Nu e de mirare, de altfel – declară un romancier sudanez – că jihad-ul, prost aplicat de unele comunităţi arabe, sfîrşeşte prin a fi prost înţeles în Europa.

Majoritatea autorilor intervievaţi sînt însă de părere că principalul duşman al islamului este islamul însuşi.

Refuzul istoriei, al evoluţiei globale, transformarea clerului într-o castă autoritară, spiritul reacţionar, obtuzitatea celor care practică ritualul fără să-l priceapă şi necinstea celor care predică mesajul Profetului fără să creadă cu adevărat în el, epuizarea resurselor interioare de regenerare, utilizarea manipulatorie a religiei de către conducători – iată, în rezumat, „pietrele de poticnire“ pe care intelectualitatea arabă le identifică în însăşi fiziologia lumii ei.

Citiţi continuarea articolului semnat de Andrei Pleşu pe dilemaveche.ro

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

15 Comentarii

Radu Mircea
21.01.2015, 18:10:52

E grozav ca desi scris acum 10 ani articolul este inca foarte actual . Ca intodeauna se citeste cu incintare pentru limpezimea si claritatea mesajului . Asa ca o bicisnica adaugire mi-as permite sa adaug ca pina nu si-a bagat coada si religia (Iar in islam e bagata pina in cotor) lucrurile parca nu devenisera atit de violente . Daca e sa avem rabdare cu islamul , apoi o sa ne trebuiasca cam multa . Gindirea lor religioasa inca nu a depasit evul mediu si cum si crestinismul a avut perioada lui de aspre derapaje inaintea renasterii , nu stiu daca este productiv sa asteptam renasterea islamica . Poate e mai bine sa o ''fortam '' nitel .

+6 (8 voturi)
miron miron
21.01.2015, 18:38:45

Papa Francisc a declarat ca ,,ateii si agnosticii care duc o viata morala vor fi iertati de Dumnezeu,, sau ,,bib-bang-ul este tot o lucrare de la Dumnezeu si apoi ,, Cuplurile catolice nu trebuie sa procreeze ca iepurii,, sa tina cont ca mai intai traiul sa le fie asigurat. Asta inseamna modernizarea religiei prin definitie, musulmanii s-au impotmolit si inchistat in propria religie, uitand ca si aceasta are nevoie de o minima reforma, aceasta vina care-i va duce la adevarata pierzanie.

+6 (12 voturi)
Nicholas Kazan
21.01.2015, 19:05:34

Europa creştină putea să cadă pe mâna Islamului la începutul secolului al optulea. Cea mai mare putere militară a timpului, armatele Omeiazilor se apropiau atât din est cât şi din vest, prinzând creştinismul într o veritabilă menghină. Acesta a fost singurul moment crucial al Creştinismului. Ar fi întors istoria întregii lumi cu fundul în sus. N-ar mai fi existat ceea ce numim Jihad în ziua de astăzi. Am fi vorbit araba în toată Europa. N-ar fi existat ţările europene din prezent, sau naţiunile şi culturile europene aşa cum le ştim acum. N-ar fi existat nici Americile, pentru că arabii le-ar fi descoperit cu mult mai devreme – fără îndoială înainte de 1492 – le-ar fi colonizat, şi le-ar fi numit numit altfel; cu siguranţă nu America. De ce toate astea? Iată de ce: în răsărit, europenii ar fi putut să cadă în faţa invaziilor arabe. Dar n-au căzut, din cauza intervenţiei noilor veniţi, a salvatorilor săi... bulgarii!, care atunci erau păgâni! Daţi timpul înainte cu cincisprezece ani şi uitaţi-vă la frontul vestic al omeiazilor, când Franţa a fost invadată şi când, în anul 732, s-a dat lupta din Tours, unde Charles Martel se pregătise pentru o bătălie cu o armată arabă mult mai numeroasă. Martel a ieşit învingător în faţa armatei islamice. Bătălia a intrat în conştiinţa europenilor şi a devenit un monument de superioritate vestică asupra arabilor. Nepotul lui Charles Martel nu a fost altul decât Carol cel Mare, care a reuşit să unească vestul şi partea centrală a Europei. Să le mulțumim bulgarilor, păgânilor de bulgari că avem Civilizația Occidentală de astăzi.

0 (6 voturi)
jula ion
21.01.2015, 19:52:22

Nicholas Kazan .PRECIZARE.Trebue spus ca la al doilea asediu arab al Constantinopolului(717-718 e.n.)bulgarii turanici care se stabilisera in Balcani infiintasera deja Primul Imperiu Bulagar.Si ca de fapt arabii (aproximativ 26.000) participanti la asediu au fost macinati de ciuma si ce a mai ramas zdrobiti de bulgari.

+4 (4 voturi)
Nicholas Kazan
21.01.2015, 20:28:17

Jula Ion. În timpul iernii 717- 718, armata arabă asedia Constantinopolul. Conduşi de către Leo III, bizantinii aveau puţine şanse, armata arabă fiind de 180.000 de luptători, nu 26.000. Armata arabă avea şi suportul unei flotile de peste 2.500 de corăbii. Asaltul a fost încetinit de o iarnă necruţătoare; garnizoana bizantină n-ar fi putut să reziste următoarelor atacuri care urmau cu venirea primăverii. Disperați, bizantinii le-au cerut bulgarilor conduși de hanul Tervel să sară-n ajutorul lor. Armata bulgară a fost compusă din 50.000 de călăreţi, formidabili arcaşi; i-a zăpăcit pe arabi cu săgeţile lor şi i-a obligat să se retragă înspre corăbiile lor. O furtună a făcut ca cea mai mare parte din flotilă să se scufunde. După cronicile observatorilor arabi contemporani, 130.000 de arabi au pierit în acel dezastru. Tervel a fost cunoscut ca "Salvatorul Europei"

+1 (5 voturi)

Vezi toate comentariile (15)

Modifică Setările