Argentina: Yo soy Nisman!

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
Manifestaţie împotriva morţii supecte a procurorului argentinian Alberto Nisman, care a instrumentat dosarul în care preşedinta Cristina Fernández de Kirchner este acuzată de implicarea într-un atentat terorist împotriva unui centru evreiesc. „Yo soy Nisaman” - „Eu sunt Nisman”
Manifestaţie împotriva morţii supecte a procurorului argentinian Alberto Nisman, care a instrumentat dosarul în care preşedinta Cristina Fernández de Kirchner este acuzată de implicarea într-un atentat terorist împotriva unui centru evreiesc. „Yo soy Nisaman” - „Eu sunt Nisman”

Zilele acestea o telenovelă cu scenariu de thriller ocupă toate conversaţiile argentinienilor. Este vorba despre moartea suspectă a procurorului Alberto Nisman care se pregătea să o acuze pe preşedinta ţării Cristina Fernández de Kirchner (CFK) de implicarea sa într-un atentat terorist împotriva unui centru evreiesc din Buenos Aires care a avut loc în 1994.

Pe data de 18 ianuarie procurorul Alberto Nisman era găsit mort în apartamentul său dintr-unul din turnurile din cartierul Puerto Madero din capitala Buenos Aires. Acesta se pregătea să o acuze pe preşedintă că a încercat să-i scape de vină pe iranienii implicaţi în atacul împotriva centrului Amia (Asociaţia Mutuală Argentino-Israeliană) din iulie 1994 când 85 de oameni au fost ucişi. Un detaliu interesant pentru români este că pe locul fostului centru Amia se află un monument şi parc de memorie aflat în chiar imediata vecinătate a actualei ambasade a României la Buenos Aires.

Suicid sau ucidere?

Anunţul morţii lui Nisman a şocat Argentina şi manifestaţii spontane de solidaritate au fost văzute şi în Buenos Aires, oamenii afişând pancarte pe care scria ”Yo soy Nisman!” (eu sunt Nisman) citând exemplul francez al lui ”Je suis Charlie”.

Decesul lui Nisman e plin de controverse. În primul rând, acesta n-a lăsat nicio scrisoare care să-i explice gestul, mai ales că luni 19 ianuarie trebuia să meargă în faţa Congresului pentru a prezenta acuzaţia sa contra CFK şi Hector Timerman, ministrul de externe. Cu doar câteva zile înainte, Nisman se întorsese intempestiv dintr-o vacanţă în Europa. Diego Lagomarsino, specialistul IT care i-a împrumutat o armă lui Nisman (şi care i-a provocat moartea) cu o zi înainte de moartea acestuia, a făcut declaraţii în presa locală spunând că procurorul se temea pentru viaţa sa deşi avea o escortă considerabilă, de 10 poliţişti.

Vineri 30 ianuarie procurorul care se ocupă de caz a afirmat că în urma investigaţiilor preliminare, au fost identificate doar probe ADN care îi aparţin lui Nisman atât în baia unde a fost găsit, cât şi pe arma cu care s-a împuşcat cel mai probabil.

CFK

Cristina Fernández de Kirchner cunoscută şi cu apelativul CFK se află la putere din 2007, după un prim mandat al soţului său Nestor Kirchner (2003-2007), fiind realeasă în 2011. Preşedinta, direct vizată de ancheta lui Nisman, a reacţionat de două ori, prima dată pe 19 ianuarie pentru a denunţa suicidul şi apoi în 22 ianuarie pentru a vorbi despre uciderea lui Nisman şi despre un complot împotriva sa orchestrat pentru a o acuza de crimă.

Uki Goni, ziarist de origine argentiniană care scrie pentru The Guardian amintea într-un interviu pentru NPR că Secretariatul Serviciului Secret (Secreteria de Inteligencia - SI fostă Secreteria de Inteligencia del Estado – SIDE) a fost creat după cel de-Al Doilea Război Mondial, în timpul regimului lui Juan Domingo Peron pentru a-i ajuta pe nazişti să emigreze în Argentina. Acest serviciu de informaţii şi mai ales şeful acestuia, Antonio Stiusso (demis de CFK în decembrie) a fost cel care i-a furnizat lui Nisman informaţii despre iranienii acuzaţi de atentatul de la Amia. Preşedinta CFK a cerut desfiinţarea SI şi crearea unei Agenţii Federale de Informaţii.

Hector Timerman, ministrul de externe argentinian, acuzat şi el de procurorul Nisman afirma într-un interviu pentru NPR citat de ziarul Pagina 12 că acuzaţiile acestuia erau eronate. Pe de o parte, spune Timerman petrolul pe care iranienii l-ar fi putu livra (aşa cum s-a spus în schimbul disculpării vinovaţilor) este mult prea greu de rafinat pentru Argentina; în plus, negocierile cu Iranul vizau ajutarea anchetei în măsura în care iranienii nu extrădează şi în Argentina nu poate fi judecat cineva în absenţă, se discuta posibilitatea ca judecătorul să poată merge în Iran să-i interogheze.

Argentina este în plin an electoral şi deşi CFK nu se poate reprezenta (preşedintele având dreptul la doar 2 mandate succesive) Partidul Justiţialist şi candidatul acestuia vor suferi de pe urma acestui scandal cu iz de thriller.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite