Atac cu rachete în  Zona Verde din Bagdad, revendicat de o nouă grupare proiraniană. Coaliţia antijihadistă se retrage din Irak

Foto arhivă

Noi rachete neghidate au vizat joi interese străine în Irak, în timp ce tot mai multe ţări îşi retrag trupele de pe teritoriul irakian, de teama noului coronavirus, dar şi pentru a contribui la lupta împotriva pandemiei pe propriile tertorii, relatează AFP.

La sfârşitul lui 2017, Irakul îşi proclama victoria împotriva grupării Statul Islamic (SI), care a deţinut o vreme controlul asupra unei treimi din teritoriul ţării.

De atunci, coaliţia internaţională antijihadistă, condusă de Statele Unite - ale cărei susţinere aeriană, instructori şi forţe speciale au fost decisive - anunţă neîncetat că îşi retrage trupele.

Astăzi acesta este un lucru împlinit, în contextul în care 2.500 de instructori - reprezentând o treime din trupele coaliţiei - au plecat sau sunt pe punctul de a pleca, în urma suspendării antrenamentelor din cauza noului coronavirus.

Săptămâna trecută, toţi străinii au plecat din baza al-Qaim, la frontiera cu Siria, inclusiv francezi şi americani.

Joi, 800 de militari şi subcontractori civili americani şi francezi pleacă de la al-Qayyarah (nord).

Cu faţa acoperită de măşti medicale, generali din cadrul coaliţiei şi irakieni au semnat în mod oficial predarea cartierelor coaliţiei către trupele irakiene, au constatat jurnalişti AFP, în această bază aeriană.

RETRAGERE COMPLETĂ SAU PARŢIALĂ

Regatul Unit sau Australia au anunţat  că îşi retrag doar instructorii din Irak şi că îşi menţin ”personalul esenţial”.

Franţa începe retragerea celor 200 de militari francezi, la fel ca Cehia, care şi-a retras toţi oamenii - aproximativ 30 - din această ţară.

Coaliţia dă asigurări că ea coordonează aceste mişcări de trupe de luni de zile şi că a accelerat procesul odată cu răspândirea noului coronavirus, care a ucis deja 29 de irakieni, a contaminat aproape alţi 350 şi a cauzat numeroase decese în ţările care au contingente importante în Irak, precum Spania şi Franţa.

Ameninţarea reprezentată de SI a scăzut mult, însă altă ameninţare domină coaliţia şi interesele străine în Irak, potrivit unor gradaţi de rang înalt şi oficiali - şi anume facţiuni armate care militează în favoarea scoaterii americanilor afară din Irak.

În şase luni de zile, 26 de atacuri au vizat interese străine, ultima oară joi, când două rachete s-au abătut asupra Zonei Verzi în Bagdad, unde se află sediul Ambasadei Statelor Unite, potrivit armatei irakiene.

Mult timp niciunul dintre aceste atacuri nu a fost revendicat, însă Washingtonul acuză de la bun început facţiuni armate proiraniene.

După ce aceste atacuri s-au soldat cu moartea a trei americani şi unui britanic, o grupare misterioasă a început să le revendice.

În înregistrări video postate online, după două atacuri recente vizând baze ale coaliţiei, bărbaţi înarmaţi care poartă cagulă, cu voci modificate pe computer, au revendicat tirurile de rachete afirmând că acţionează în numele ”Ligii Revoluţionarilor”, o grupare total necunoscută anterior.

”SATANA AMERICAN”

În puneri în scenă cu steaguri şi muzică, acest grup ameninţă ”Satana amrican” şi jură să-şi răzbune ”victimele”, după ce, în mai multe raiduri aeriene americane, în ultimele luni, au fost ucişi zeci de combatanţi proiranieni în Irak.

Oficiali de rang înalt din coaliţie consideră că această grupare este o deghizare. ”Aceştia sunt disidenţi care se regrupează. În final sunt aceiaşi actori, care se organizează diferit”, dă asigurări unul dintre ei.

Asasinarea în ianuarie a puternicului general iranian Qassem Soleimani, emisarul Teheranului în Irak, ucis împreună cu ”locotenentul” său irakian într-un atac american cu un avion fără pilot (dronă) lângă aeroportul din Bagdad, a determinat majoritatea - şiită - a Parlamentului să ceară expulzarea trupelor străine conduse de Washington, inclusiv a celor 5.200 de militari americani.

Plecarea trupelor străine din bazele irakiene în care se aflau este un nou eveniment major în Irak, însă ea interesează prea puţin o opinie publică  mult mai îngrijorată de pandemia covid-19, care ar putea fi catastrofală într-o ţară care suferă de o penurie cronică de medicamente, medici şi spitale.

Iar în faţa crizei sanitare care se profilează, Irakul nu are în continuare un Guvern, lăsându-l la conducere pe Adel Abdel Mahdi, un premier demisionar din decembrie şi care, în funcţie de actualitate, se retrage sau revine în prim-planul scenei politice.

Cabinetul Mahdi a prelungit joi - cu două săptămâni - o interdicţie de circulaţie totală în ţară.

Noul premier desemnat, Adnane Zorfi, a preferat să facă promisiuni în domeniul sănătăţii, abţinându-se să evoce problema plecării trupelor străine - explozivă într-o ţară prinsă la mijloc între aliaţii săi american şi iranian.

Washingtonul a părut să dea un impuls prin prelungirea - pe o perioadă de doar 30 de zile - a scutirilor de la sancţiunile în domeniul achziţiilor impuse Iranului, de care Bagdadul depinde în bună parte în domeniul electricităţii, au declarat oficiali de rang înalt pentru AFP.