În lume

articolul anterior articolul urmator

Banca NATO - o propunere interesantă de cum să se facă rost de bani pe timp de pandemie

2
11 Jun 2021 11:59:18
Cristian Unteanu

Subiectul este esenţial şi, ca de fiecare dată, va fi în subtextul fiecărei discuţii şi lucări de decizii de la Summitul NATO. Acum, cu atât mai mult. Confruntarea cu pandemia a golit visteriile, iar panaşul se ţine cu bani, cu foarte mulţi bani, recuperabili la nivelul imaginii de ţară şi în securizarea unora dintre zonele tradiţionale de alianţe, în cazul în care se va simţi nevoia.

Dar, în afară de asta, au rămas mult prea puţini bani de cheluit pe altceva decât pe recuperare economică în speranţa că vom vedea revenire economiilor motor ale dezvoltării economice globale la stadiul lor normal de funcţionare în coordonatele de dinaintea izbucnirii flagelului global.

Problemele NATO legate de asigurarea unei finanţări corecte şi echitabile au devenit evidente în momentul în care, puse pe tapet de Trump în modul care-l făcuse celebru, s-a văzut că exista o clară diferenţă de abordare între aliaţi, situaţie lămurită cu greu şi rămânând în memoria tuturora ca o posibilă cauză de serioase dezacorduri pe viitor. Sigur că, acum, Biden vine fluturând ramuri de măslin, încercând refacerea relaţiei trans-atlantice, cu mesaje împăciuitoare atât pe componenta NATO, cât şi pe relaţia cu Uniunea Europeană. Politic vorbind, nu este deloc departe de o reuşită reală căci toată lumea era de luni de zile gata să accepte cu bucurei o asemenea situaţie şi să profite la maximum de răgazul unei asemenea relaxări.

Şi cu banii cum rămâne?

Întrebarea sună urât, chiar meschin şi aparent absolut nelalocul ei acum când vorbim despre principiile nobile ale cooperării şi transmitem mesajul corect politic al prieteniilor şi alianţelor refăcute. Dar oricum va trebui să se vorbească şi despre bani, neuitând nicio clipă că, în ciuda tuturor presiunilor şi scandalurilor făcute de Trump pe tema celor 2% din PIB care să fie alocaţi de fiecare naţiune aliată pentru sectorul apărării, nu toată lumea a fost atât de bine echilibrată financiar ca România care a a fost instantaneu de acord cu măsura respectivă. E foarte uşor de presupus că, invocând retricţiile economice foarte serioase pe care au fost nevoite să le impună în cheltuilelile bugetare generale, o serie de ţări europene s-ar putea să vină cu propuneri de suspendare temporară sau amânare a angajamentelor iniţiale. Cu atât mai mult cu cât există şi un alt angajament, cel de a colabora cât mai rapid şi mai activ posibil la constituirea viitoarei entităţi europene de securitate şi apărare.

Situaţia s-ar putea complica şi mai mult dacă se confirmă existenţa unui al patrulea val al pandemiei, fiind deja vizibile semnale serioase de alarmă în acest sens.

La Summitul de peste câteva zile, aliaţii vor fi solicitaţi nu numai să menţină ritmul susţinerii financiare de acum, ci să fie de acord cu eventuale creşteri destinate unor sectoare cum ar fi lupta împotriva ameninţărilor cibernetice. Dacă toate acestea sunt previzibile şi evidente, ce este imposibil de prevăzut este reacţia marilor contributori, imediat după ce se încheia episodul festiv al regăsirii înte prietenii de pe cele două maluri ale Atlanticului.

Acesta este contextul în care, aşa cum se întâmplă înainte de orice Summit, sunt puse în circulaţie diverse studii, lucrări de specialitate provenind de la centre de analiză care transmit nu numai viziunea lor proprie, ci aduc şi un mesaj.  După părerea mea, aşa stau lucrurile în cazul acestui studiu apărut la mijlocul lunii ianuarie, intitual NATO's Finanace GAP, elaborat de două cercetătoare de la Center for American Progress. Şi am ales acest studiu dintre cele câteva circulate în acest moment deoarece în boardul Centrului am regăsit personalităţi politice foarte cunoscute atât de la conservatori, cât şi de la democraţi (John Podesta, preşedinte, Stacey Abrams, Julian Castro, Sen. Tom Daschle, Andrew Hauptman, Donald Sussman, Glenn Hutchins etc.), semnal posibil că iniţiativa pe care o propun semnatarii studiului, Max Bergman şi Sienna Ciccarelli să aibă într-adevăr o susţinere bipartizană.

În opinia lor, nu numai că ar fi normal ca alocarea de 2% să crească, asta ar fi şi precondiţia rezilienţei apărării colective în faţa unor ameninţări din ce în mai diverse şi bine precizate.

Înfiinţarea unei Bănci NATO    

O bancă asemănătoare cu celelalte instituţii financiare internaţionale, dar a cărei activitate să fie centrată pe principiile apărării. O bancă, nouă pentru alianţă, dar care va emula structura altor organizaţii multilaterale de împrumut. În loc să se concentreze în oferirea de fonduri pentru dezvoltare aşa cum face Banca Mondială, această bancă se va concentra în a susţine modernizarea rapidă a sectorului apărării şi să alimenteze fonduri multilaterale de investiţii. O bancă NATO ar putea ridica valoarea de creditare de acre beneficiază membrii săi cei mai puternici, oferindu-le posibilitatea să de credite cu dobânzi atractive acelor ţări care nu au resursele necesare pentru a investi în capacităţi critice de infrastructură. Spre exemplu, un anumit număr de ţări membre NATO se confruntă cu probleme în a renunţa la vechile sisteme sovietice de arme şi a le înlocui cu echipamente noi şi din această cauză nu au reuşit să construiască şi să modernizeze infrastructurile şi capacităţile tehnologice.“

Un alt argument interesant este că, odată cu apariţia unei Bănci NATO, s-ar oferi o alternativă mai mult decât credibilă „acelor state care apelează la credite oferite de bănci şi instituţii financiare legate de ţări competitoare, precum Rusia şi China“.

În fine, argumentul cel mai important: „Neluând în calcul modul în care să finanţeze Alianţa, NATO nu s-a pregătit în mod adecvat pentru un conflict militar. NATO posedă planuri pentru toate situaţiile, dar nu a făcut un plan pentru a finanţa acest eforturi în cazul unui conflict“. Foarte gravă afirmaţie şi care va trebui pesemne lămurită rapid, înainte ca acest aspect să fie descoperit ca vulnerabilitate majoră şi să evolueze într-una structural-strategică la nivelul Alianţei.

Foarte greu de spus dacă ideea Băncii NATO va fi acceptată. Dar, în cazul în care va fi cuprinsă cumva în dezbateri, autorii studiului enunţă o serie de mijloace prin care se va forma capitalul de bază al băncii, în primul rând prin contribuţia statelor cele mai bogate, apoi cu participarea statelor care se gândesc că ar putea cere împrumuturi.

Interesante discuţii. S-ar putea să fie şi mai interesante, în funcţie de cum se vor schimba realităţile din jurul nostru.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Domnul Doctor
11.06.2021, 13:11:07

Stau si ma intreb ce il califica pe domnul Unteanu sa isi dea cu parerea despre absolut orice subiect de politica externa. Cred ca nici macar un consiliu de ministrii de externe nu poate acoperi temeinic si eficient toate subiectele care intra in aria de "expertiza" a acestui autor.

-1 (1 vot)
Utilizator Adevărul
11.06.2021, 13:29:33

Comentariu considerat abuziv.

Modifică Setările