Bătălia nucleară a SUA cu Rusia şi China: înălţimea morală versus pragmatismul competiţiei globale

Statele Unite privesc tot mai serios şi preocupant situaţia rivalităţii cu Rusia şi China, şi numai în domeniul războiului cibernetic, informaţional sau hibrid, ci şi în domeniul războiului nuclear.

Rivalităţile din perioada Războiului Rece se mută astăzi în competiţia în trei pentru supremaţia nucleară globală, care face ca să cadă unul câte unul acordurile de control al armamentelor din perioada anterioară în tentativa presiunilor pentru un nou acord în contextual actual.

Principiile morale şi răsplata simbolică a măreţiei generoase au fost abandonate împotriva bătăliei dule cu rivalii globali

Renunţarea de către SUA la înălţimea morală unde se situa până de curând, inclusiv în epoca Obama şi premiul Nobel pentru opţiunea nucleară zero propusă, se produce într-un context extrem de dificil: SUA a renunţat din 2002, retrăgându-se din Tratatul Anti-Balistic, declanşând construcţia capacităţii sale de scut anti-balistic global, sub George Bush Jr, apoi sub Donald Trump s-a retras din Acordul nuclear iranian – care se referea doar la producerea uraniului îmbogăţit, nu a armei nucleare, pe care Teheranul nu o deţine – pentru ca acum să fie în pragul abandonării Tratatului Forţelor cu rază Medie.

Statele Unite se vor retrage din Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), a anunţat sâmbătă seară preşedintele Donald Trump, acuzând Rusia de încălcarea acordului semnat în anul 1987. Tratatul semnat de Statele Unite cu Rusia prevede interzicerea rachetelor cu raze de acţiune cuprinse între 500 şi 5.500 de kilometri, potrivit. Donald Trump susţine că Rusia a încălcat acest Tratat, dar Administraţia Vladimir Putin a acuzat în mai multe rânduri că sistemele balistice instalate de Statele Unite în Europa, inclusiv în România, constituie încălcări ale acordului.

„Statele Unite nu vor permite Rusiei să producă armament în timp ce noi nu avem voie. Nu ştiu de ce fostul preşedinte Barack Obama nu a purtat negocieri sau nu a abandonat Tratatul“. Rusia „încalcă de mulţi ani acest acord“, a declarat Donald Trump sâmbătă noaptea, la un eveniment electoral desfăşurat în statul Nevada. „Vom închide acest acord, ne vom retrage. Vom dezvolta armament de acest gen“, a spus Trump.

Acordul INF a intrat în vigoare în anul 1987, fiind semnat de preşedintele american de la acea vreme, Ronald Reagan, cu omologul său din Uniunea Sovietică, Mihail Gorbaciov. Administraţia SUA vrea nu numai să sancţioneze Rusia pentru încălcarea acordului şi producerea rachetelor cu rază medie, dar doreşte să renunţe la acest acord deoarece este constrânsă să nu dezvolte armament care ar putea fi folosit pentru descurajarea Chinei în consolidarea poziţiei în vestul Oceanului Pacific. Dat fiind că nu este semnatară a Tratatului INF, China a putut dezvolta rachete nucleare cu raze medii de acţiune.

Washingtonul insistă că Administraţia de la Moscova a dezvoltat o nouă rachetă cu rază medie de acţiune, Novator 9M729 (SSC-8, potrivit terminologiei NATO), prin încălcarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare. Rusia a negat că ar încălca Tratatul INF, dar a acuzat că sistemele balistice instalate de SUA în România intră în contradicţie cu acest acord.

Mulţi oficiali ruşi au încercat să aducă întreaga greutate a responsabilităţii, ba chiar să explice, cumva încălcarea tratatului INF pe seama amplasării scutului anti-rachetă care, în viziunea lor, ar putea reprezenta o ameninţare tip drobul de sare dacă anti-rachetele interceptor, fără încărcătură explozibilă, ar fi înlocuite cu rachete. Această virtualitate e acuzată de toţi, la origine fiind Vladimir Iermakov, şeful Departamentului pentru Neproliferare şi Controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe.

„Există grave semne de întrebare referitoare la acţiunile colegilor noştri americani, acţiuni care sunt în contradicţie cu Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare, inclusiv amplasarea lansatoarelor terestre Mk-41 în România şi Polonia“, a declarat Vladimir Iermakov la începutul lunii octombrie, în cursul unei dezbateri organizate de o comisie a Adunării Generale ONU. Potrivit oficialului rus, Statele Unite au început în iunie instalarea în România şi Polonia a sistemelor Aegis şi a lansatoarelor MK-41, care ar putea fi folosite pentru atacuri cu rachete de croazieră având rază medie de acţiune.

Consultări diplomatice înaintea unei decizii finale

Anterior, Washingtonul acuzase Administraţia Vladimir Putin că încalcă Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), avertizând că armata SUA ar putea distruge arsenalul nuclear rus dezvoltat prin încălcarea acestui acord.

„În privinţa Tratatului INF, am încercat să transmitem de câţiva ani Rusiei mesajul că ştim despre încălcarea de către ei a acestui Tratat. Am arătat Rusiei dovezile pe care le avem că încalcă Tratatul. Dezvoltă o rachetă balistică având rază medie de acţiune, prin încălcarea Tratatului INF. Acesta este un fapt pe care l-am demonstrat. Statele Unite nu vor retragerea din acest Tratat şi, categoric, nu intenţionăm să încălcăm acordul.

Le cerem aliaţilor noştri sugestii despre direcţia care trebuie urmată pentru a face Rusia să se conformeze. Acesta este obiectivul, Rusia să se conformeze. Dar dacă Rusia continuă să spună că nu încalcă Tratatul, deşi avem dovezi clare, atunci diplomaţia trebuie intensificată şi trebuie să găsim alte modalităţi pentru a aduce Rusia la masa discuţiilor. Este foarte important. Ne vom consulta cu aliaţii, ei ne-au cerut să ne consultăm. Europenii sunt foarte preocupaţi despre această situaţie şi înţelegem de ce“, a declarat ambasadorul Statelor Unite la NATO, Kay Bailey Hutchison.

Kay Bailey Hutchison a dat asigurări că Washingtonul va încerca să găsească soluţii diplomatice, dar, dacă riscurile vor persista, ar putea recurge la acţiuni militare. „Măsurile de contracarare ar putea include eliminarea rachetelor dezvoltate de Rusia prin încălcarea acestui Tratat. Dacă Rusia va continua acţiunile de înarmare, vom încerca să dezvoltăm capabilităţi prin care să eliminăm rachetele care pot lovi ţările aliate din Europa şi statul american Alaska. Deci, presupun că este şi în interesul nostru, şi în cel al Canadei. Avem riscuri nord-atlantice, dar şi la nivel european“, a subliniat oficialul SUA. Ulterior, Washingtonul a dat asigurări că nu se referă la un atac împotriva Rusiei, ci la intensificarea capabilităţilor defensive.

Statele Unite acuză Rusia că dezvoltă un sistem balistic terestru cu rază medie de acţiune. Rusia a respins acuzaţiile. La rândul său, Administraţia Vladimir Putin a acuzat că sistemul antirachetă din România riscă să conducă la anularea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF). Pe de altă parte, consultarea aliaţilor în privinţa acestei perspective, a retragerii din Tratatul INF dacă nu se găsesc soluţii diplomatice, a ridicat pentru unii semnalul unei decizii anticipate sau chiar deja luate pe care în prezent SUA doar o validează.

Vladimir Putin FOTO EPA-EFE

Rusia: critici paiul din ochiul duşmanului când nu vezi bârna din ochiul tău

„Vom fi pregătiţi să purtăm discuţii despre viitorul Tratatului oricând şi oricum. Nu există motive să se spună că Rusia ar încălca acest acord“, a subliniat Vladimir Iermakov, directorul Departamentului pentru neproliferare şi Controlul armamentului din cadrul Ministerului rus de Externe. În iulie, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a exprimat îngrijorare, la întrevederea cu omologul său american Donald Trump, în legătură cu „sistemul anti-balistic global“ al Statelor Unite, care include elemente instalate în România.

„În calitatea de mari puteri nucleare, avem o responsabilitate specială pentru menţinerea securităţii internaţionale. Este vital - şi am menţionat acest lucru în cursul negocierilor -, este crucial să nuanţăm dialogul în materie de stabilitate strategică, securitate mondială şi neproliferarea armelor de distrugere în masă“, a declarat Vladimir Putin în conferinţa de presă organizată la Helsinki alături de Donald Trump.

„Le-am transmis colegilor americani o notă cu un număr de sugestii specifice. Credem că este necesar să continuăm colaborarea în problema dezarmării, în domeniile militar şi tehnic. Acest lucru include prelungirea Tratatului pentru limitarea armamentului strategic ofensiv. Este o situaţie periculoasă cu sistemul american de apărare anti-balistică la nivel global. Este vorba de problema implementării Tratatului forţelor nucleare intermediare (INF). Şi, bineînţeles, agenda referitoare la neinstalarea armelor în spaţiu“, a adăugat Vladimir Putin la întâlnire.

Administraţia Vladimir Putin a criticat de nenumărate ori iniţiativa SUA de a instala elemente antirachetă, în cadrul NATO, în România şi Polonia, precum şi montarea unui sistem anti-balistic în Coreea de Sud. Washingtonul şi NATO susţin că instalaţiile antirachetă din Europa nu sunt îndreptate contra Rusiei, vizând contracararea ameninţărilor balistice din Iran, în timp ce sistemul din Coreea de Sud vizează ameninţarea nord-coreeană. Relaţiile dintre Rusia şi Occident sunt grav afectate de crizele din Ucraina şi Siria.

Sistemele antibalistice instalate de SUA în România şi Polonia constituie încălcări ale Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare, a acuzat în decembrie 2017 Ministerul rus de Externe, denunţând montarea unor elemente antirachetă în Japonia şi avertizând că Rusia va lua măsuri militare pentru a face faţă noilor riscuri. Rusia a condamnat cu fermitate decizia Statelor Unite de a vinde Japoniei sisteme anti-balistice de tip Aegis. Maria Zaharova, purtătorul de cuvânt al Ministerului rus de Externe, a explicat că elementele antirachetă din Japonia sunt parte a planului SUA de a crea un „sistem antibalistic global“. Moscova susţine că instalaţiile antirachetă ale Statelor Unite au dublă utilitate, defensivă şi ofensivă.

În septembrie 2017, Administraţia Vladimir Putin a îndemnat Statele Unite să revină la respectarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare (INF). „Avem o serie de solicitări pentru Statele Unite şi le transmitem în mod clar. Principala noastră solicitare adresată Statelor Unite este să revină la respectarea Tratatului Forţelor Nucleare Intermediare, pe care îl încalcă prin instalarea sistemelor antirachetă Aegis pentru uz terestru în România şi prin planul de a le instala în Polonia. Aceste sisteme sunt de uz dublu, putând fi folosite atât antibalistic, cât şi pentru atacuri cu rachete de croazieră; instalarea acestor sisteme este interzisă de Tratatul INF“, afirma în septembrie 2017 Serghei Riabkov, adjunct al ministrului rus de Externe.

Donald Trump FOTO EPA-EFE

Donald Trump a anunţat că Statele Unite urmează să se retragă din tratatul INF

Washingtonul a acuzat Moscova că încalcă acordul de mai mulţi ani şi acesta a fost motivul oficial invocat pentru denunţarea tratatului. Donald Trump a făcut acest anunţ în condiţiile în care consilierul său pe probleme de securitate naţională, John Bolton, se pregătea sâmbătă să se ducă la Moscova, pentru a continua dialogul controversat, început în iulie, între preşedintele Statelor Unite şi omologul său rus Vladimir Putin. Consilierul, cunoscut prin poziţia sa fermă, se întâlneşte la Moscova, începând de luni, cu ministrul rus de Externe Serghei Lavrov şi cu secretarul Consiliului rus de Securitate, Nikolai Patruşev.

Potrivit ziarului britanic The Guardian, Bolton este cel care a făcut presiuni asupra preşedintelui american în vederea unei retrageri din INF. Tot el a blocat orice negociere a unei prelungiri a Tratatului New Start privind rachetele strategice, care expiră în 2021 şi pe care Moscova încearcă să-l prelungească. „Rusia nu a respectat tratatul. Vom pune capăt, aşadar, acordului şi vom dezvolta aceste arme“, a anunţat sâmbătă preşedintele american, aflat într-o vizită în statul american Nevada (sud-vest). „Nu-i vom lăsa să încalce acordul nuclear şi să fabrice arme, în timp ce noi nu avem voie s-o facem“, a subliniat Donald Trump.

Un asemenea pas este o relansare clară a cursei înarmărilor nucleare între cele trei puteri cu aspiraţii de lideri globali.

Acest joc al pasării responsabilităţii părăsirii Tratatului Forţelor Nucleare cu rază medie de acţiune subliniază, o dată în plus, că ambele părţi, şi SUA, şi Rusia, ar fi de acord cu dezlegarea mâinilor, dar că nici una nu-şi asumă public încălcarea Tratatului. Dacă amplasarea elementelor scutului anti-rachetă intra sub impactul tratatului ABM, denunţat de SUA în 2002, încadrarea sub prevederile Tratatului INF a interceptoarelor şi lansatoarelor din Estul Europei sau Japonia şi Coreea de Sud sau Guam este o forţare evidentă a Moscovei, prin care justifică, deşi susţine că nu ar încălca ea însăşi tratatul, producerea rachetelor SSC8. Acum jocul de renunţare sau ieşire SUA din Tratatul INF pe baza încălcărilor repetate de către Rusia, încă din 2014, a acestui tratat este tot o interpretare şi componentă de blame game ce vizează neasumarea costurilor pe care le presupune distrugerea acestui acord, deşi ambele părţi doresc să o facă.

Casa Albă susţine că nu a fost luată nici o decizie de a părăsi Tratatul INF, al rachetelor nucleare cu rază medie, dar e posibil ca săptămânile viitoare, Preşedintele Trump să semneze decizia de retragerea din acest Tratat, care presupune desfiinţarea, practice a acestui Tratat de control a armelor nucleare şi convenţionale deopotrivă. Mai mult, un asemenea pas este o relansare clară a cursei înarmărilor nucleare între cele trei puteri cu aspiraţii de lideri globali, de unde reţinerea şi ezitările de până la această oră a lui Donald Trump şi recursul la toate resursele diplomatice înaintea părăsirii acordului. Ieşirea lui Nikky Haley din postura de Ambasador la ONU ar putea fi legată de această perspectivă, dincolo de candidatura sa prezidenţială posibilă în viitor pentru republicani.

După toate probabilităţile, consilierul pentru Securitate ale Preşedintelui Trump, John Bolton, îl va avertiza pe Preşedintele American Vladimir Putin, în timpul vizitei la Moscova începută luni, că Statele Unite planifică să părăsească tratatul dacă o soluţie nu e găsită la echilibrarea situaţiei curente şi recunoaşterea încălcărilor respective revenirea la respectarea criteriilor şi prevederilor tratatului de către toţi actorii, cu precădere Rusia şi China.

John Bolton susţine că „Rusia continuă să producă şi să amplaseze pe teren rachete nucleare de croazieră interzise şi a ignorat, în mod repetat apelurile la transparenţă“. Pe de altă parte, Secretarul Apărării, James, a adus subiectul public în repetate rânduri în ultimele săptămâni, susţinând că violările tratatului INF de către Rusia sunt inacceptabile şi că SUA îşi analizează toate opţiunile. Iar briefuri ale unor diplomaţi şi administraţii străine despre perspectiva părăsirii de către SUA a Tratatului INF sunt prezente peste tot.

„Tratatul I.N.F. a fost considerat pe bună dreptate, o realizare remarcabilă a Preşedintelui Reagan, când a fost ratificat, acum 30 de ani. Dar azi, ruşii încalcă deschis şi trişează în această privinţă iar chinezii acumulează depozite de arme de această factură pentru că nu sunt ţinuţi de un tratat în care nu sunt parte“, a declarat şi Senatorul Tom Cotton, Republican din Arkansas, membru al comisiei de Apărare. După ce SUA părăseşte acordul e probabil să desfăşoare un tip de rachetă de croazieră Tomahawk ce poate fi lansată de pe uscat. Pentru că o altă problemă a Tratatului INF este faptul că el nu acoperă acest tip de arme lansate de pe nave şi din aer. În plus, s-ar putea ca apariţia unui cap nuclear pentru rachetele Tomahawk să fie prioritatea industriei americane de arme nucleare în viitor.