BBC: A plătit Qatarul un miliard de dolari pentru răscumpărarea unor membri ai familiei regale?

În dimineaţa zilei de 16 decembrie 2015, familia aflată la conducerea Qatarului a primit veşti proaste: 28 de membri ai regalităţii, care participau la o partidă de vânătoare în Irak, fuseseră răpiţi.

O listă a ostaticilor i-a fost dată şeicului Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, care era pe cale de a deveni ministrul de Externe al Qatarului. Lista includea şi două rude de-ale sale. Acesta i-a scris ambasadorului Qatarului în Irak despre situaţie şi cei doi oficiali aveau să petreacă 16 luni, consumaţi de criza ostaticilor.

Într-o versiune a evenimentelor, ei ar fi plătit mai mult de un miliard de dolari pentru eliberarea celor captivi. Banii ar fi mers la grupuri şi indivizi, pe care Statele Unite şi Marea Britanie îi cataloghează drept „terorişti”: Kataib Hezbollah în Irak, care a omorât trupe americane cu bombe plasate de-a lungul drumurilor parcurse de acestea, generalul Qasem Soleimani, liderul  Gărzii Revoluţionare, elita armatei iraniene, şi Hayat Tahrir al-Sham, odată cunoscută sub numele de Frontul al-Nusra, când era afiliată al-Qaeda în Siria.

Într-o altă versiune a celor petrecute, cea a Qatarului, niciun ban nu a fost plătit „teroriştilor”, ci doar statului irakian.

În această versiune, banii există încă în Banca Centrală a Irakului, din Baghdad, deşi toţi ostaticii sunt acasă. A ieşit la iveală povestea sinuoasă a negocierilor, cuprinzând mesaje prin telefon şi înregistrări ale convorbirilor dintre ministrul de Externe şi ambasador.

BBC susţine că sursa informaţiilor sale pe acest subiect este un guvern „ostil” Qatarului.

Cei care aveau să devină ostatici au plecat în Irak, contrar avertismentelor că poate fi periculos, la o partidă de vânătoare cu şoimi. 

Tabăra vânătorilor a fost asediată, în primele ore ale dimineţii, de camionete, echipate cu mitraliere.

Unul dintre ostatici a declarat pentru „New York Times” că a crezut că este vorba despre gruparea sunită „Isis”, dar unul dintre răpitori a folosit o insultă şiită la adresa suniţilor. 

După o perioadă de săptămâni în care conducerea Qatarului nu a avut niciun fel de veste, în martie 2016, oficialii au aflat că răpitorii erau membri ai grupului Kataib Hezbollah, o miliţie şiită irakiană, susţinută de Iran. Un schimb de mesaje a avut loc între ambasadorul Khayareen şi  şeicul Mohammed: „Le-am spus să elibereze 14 dintre oamenii noştri şi vom da jumătate din sumă.” În înregistrările conversaţiei, suma nu este clară. 

Cinci zile mai târziu, grupul s-a oferit să elibereze trei ostatici. După încă două zile, ambasadorul era în zona verde din Baghdad, o parte a oraşului foarte bine păzită, unde se află sediul Guvernului irakian şi ambasadele.

Kayareen a aşteptat îndelung, însă nu a primit niciun semn că promisiunea eliberării se va împlini. În cele din urmă, răpitorii au apărut, însă nu cu un ostatic, ci cu un stick de memorie, care conţinea un film ce prezenta un singur captiv. Ostaticii fuseseră despărţiţi: membrii regalităţii au fost băgaţi într-un beci fără geamuri, iar restulau fost duşi în altă parte şi au primit un tratament mult mai bun şi hrană. 

Timp de 16 luni, cât au fost prizonieri, oamenii nu au avut nici cea mai mică idee de ceea se întâmpla în lumea exterioară.

Mesajele scrise şi mesajele audio arată că nu era vorba exclusiv de bani şi că răpitorii au schimbat condiţiile negocierii în nenumărate rânduri, ajungând la o cerere: Qatarul ar trebui să părăsească coaliţia condusă de saudiţi, care înfruntă rebelii şiiţi în Yemen şi ar trebui să asigure eliberarea soldaţilor iranieni, care sunt ţinuţi prizonieri de către rebeli în Siria. 

Mai apoi, a apărut din nou problema banilor, comandanţii miliţiei dorind mai mulţi, inclusiv pentru diferite plăţi sau în interes propriu. Un negociator din partea Kataib Hezbollah, Abu Mohammed,  a cerut încă zece milioane de dolari de la ambasador, pentru a-I folosi în scopul propriu.

În aprilie 2016, a apărit un nou nume în înregistrări: Qasem Soleimani, capul Gărzii Revoluţionare iraniene. 

Până la acest moment, suma răscumpărării se ridicase la un miliard de dolari. Ambasadorul i-a scris ministrului că Soleimani a intervenit pe lângă răpitori, însă în ciuda cifrei fabuloase, aceştia nu au vrut să elibereze prizonierii. După câteva luni, în noiembrie 2016, a apărut un nou element în negocieri: generalul Soleimani voia ca Qatarul să ajute la implementarea aşa-numitei „înţelegeri între patru oraşe”, în Siria.

La acel moment, două oraşe sunite care erau sub controlul rebelilor, erau înconjurate de guvernul sirian, care este susţinut de Iran. Între timp, două oraşe şiite, loiale guvernului, se aflau sub asediu de către rebelii „salafişti”, care se pare că erau susţinuţi de către Qatar.  

Înţelegerea presupunea ca asediile asupra celor patru oraşe să fie stopate şi populaţiile sa fie evacuate.

Ultima menţiune în negocierile privind răscumpărarea de un miliard de dolari este în januarie 2017, când se mai vorbeşte şi de suma de 150 de milioane de dolari.

Sursa BBC a spus că discuţiile dintre şeicul Mohammed şi Khayareen s-au învârtit în jurul unui total de un miliard de dolari pentru răscumpărare şi 150 de milioane de dolari pentru plăţi adiţionale sau mite, însă mesajele dintre cei doi sunt neclare.

BBC spune că oficialii din Qatar sunt de acord cu faptul că înregistrările sunt reale, însă consideră că au fost editate „foarte selectiv”, pentru a oferi o imagine înşelătoare. 

Înregistrările au ajuns la „Washington Post” în aprilie 2018.

Criza ostaticilor s-a încheiat în aprilie 2017. Toţi erau „bine, însă la jumătate din greutatea lor normală,” a menţionat ambasadorul.

Un avion al „Qatar Airways” a zburat la Baghdad pentru a duce banii şi a recupera prizonierii. Acest lucru a fost confirmat de oficiali ai Qatarului, deşi compania aeriană a refuzat să comenteze, subliniază BBC.

Oficialii Qatarului confirmă faptul că o sumă mare de bani a fost trimisă, însă spun că aceasta era destinată guvernului irakian, nu teroriştilor. Banii erau destinaţi „dezvoltării economice” şi „cooperării în securitate”. „Am vrut ca Guvernul irakian să fie complet responsabil de siguranţa ostaticilor”, au declarat oficialii. 

Sursele anti-Qatar atrag atenţia asupra unei înregistrări de la ambasadorul Khayareen, în care descrie cum i-a spus unui lider Kataib Hezbollah: „Ar trebui să ai încredere în Qatar, ştii ce a făcut Qatarul, ce a făcut Majestatea Sa, tatăl emirului… A făcut multe lucruri, una, alta, şi a plătit 50 de milioane, a creat infrastructura pentru partea de sud şi a fost primul care a vizitat.”

Un oficial al statului peninsular a declarat recent pentru BBC că suma de 50 de milioane de dolari pe care tatăl emirului a oferit-o, a fost pentru ajutor umanitar. Oficialul a spus: „Qatarul are o istorie în ceea ce priveşte ajutorul umanitar pentru oamenii care au nevoie, indiferent de religie sau rasă. Nu a contat că erau suniţi sau şiiţi.”