Beirut, „oraş sinistrat“. Ajutoarele şi rivalităţile dintre adversarii regionali

Mai multe state au aunţat că vor trimite ajutoare Libanului

Indiferent care ar fi cauza exploziilor (nitrat de amoniu, potrivit primei explicaţie oficiale, sau altceva), tragedia de la Beirut conţine toate ingredientele declanşării unui nou război civil. Vineri, Tribunalul Special pentru Liban, creat de ONU în Beirut, îşi va da sentinţa în cazul asasinării, în 2005, a premierului de atunci Rafik Hariri, de către persoane legate de Hezbollah, formaţiunea şiită sprijinită de Iran.

De la Washington la Teheran, trecând prin Paris şi Kuwait, promisiunile de ajutoare şi condoleanţele au curs în continuu de marţi seara încoace. Cu toate acestea, screie „Le Monde“, până nu demult, partenerii occidentali ai Libanului cereau autorităţilor de la Beirut reforme drastice pentru a relansa economia unei ţări în prag de faliment. Parisul a promis că va trimite mai multe tone de material sanitar la bordul a două avioane militare, un detaşament de 55 de membrii ai securităţi civile plus vreo zece medici de urgenţă la Beirut. 

Macron, joi la Beirut

Preşedintele francez Emmanuel Macron urmează să efectueze joi o vizită în Liban, aflat încă sub şocul exploziilor uriaşe care au devastat Beirutul marţi seara, soldate cu peste 100 de morţi, a anunţat miercuri Palatul Elysée, relatează AFP.

 Şeful statului francez urmează să se întâlnească cu ”ansamblul actorilor politici libanezi”, precizează preşedinţia franceză.

Emmanuel Macron urmează să fie primit de către omologul său libanez Michel Aoun şi de către premierul Hassan Diab.

Franţa a trimis personal şi material în Liban, pentru a veni în ajutor autorităţilor libaneze, precizează Elysée.

”Există o vonţă fermă de a ne marca solidatitatea cu populaţia libaneză şi este ceea ce vrea să facă preşedintele Republicii”, a declarat pentru BFMTV ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian.

Germania, Rusia, Regatul Unit şi Canada au oferit şi ele asistenta necesara. 

„Numai la Washington domnea o anumită confuzie”, scrie Le Monde. În timp ce oficialii promiteau sprijin Libanului ca „să se repună pe picioare după această oribilă tragedie“, preşedintele Donald Trump califica de două ori, în faţa presei, catastrofa de la Beirut drept „un atac comis cu bomba“, asta după ce autorităţile libaneze confirmaseră ipoteza accidentului industrial.

Ziarul Le Monde, citat de RFI,  subliniază că „dezastrul de marţi seara, urmat de declaraţiile nefericite ale lui Trump survin în momentul în care Libanul musteşte deja într-un context securitar tensionat legat în particular de incidentele de frontieră care au loc în sudul ţării între Israel şi mişcarea Hezbollah. De altfel, autorităţile israeliene s-au simţit obligate să precizeze imediat după exploziile de la Beiruit că «nu au nimic de a face cu acest incident». Ba mai mult, Israelul şi-a oferit ajutorul prin intermediul mediatorilor internaţionali, cele două ţări, Israelul şi Libanul, fiind oficial încă în război. 

„Puterile regionale adverse care sunt direct implicate în raporturile de forţe interne din Liban, nu au ezitat nici ele să-şi exprime disponibilităţile“ mai scrie Le Monde. Qatarul, ostil Arabiei Saudite care controlează tabăra sunită libaneză, a promis spitale de campanie. Iranul, principalul susţinător al Hezbollahului şiit, cel mai puternic partid libanez şi care serveşte toate interesele regionale ale Republicii islamice, se declară şi el „gata să ajute“. „Coordonarea ajutoarelor promise şi trimise de ţări ostile una vizavi de cealaltă şi care au interese divergente în această ţară deja supusă unor influenţe străine, va fi o sfidare importantă. Pentru libanezi, riscul este ca această competiţie, care deja le subminează sistemul confesional, să se răsfrângă şi asupra ajutoarelor. În detrimentul unei societăţi epuizate de ingerinţele externe“, concluzionează cotidianul francez.