În lume

articolul anterior articolul urmator

Bibiliotecile discrete cu amintiri geostrategice

19
30 Apr 2021 13:12:50
Cristian Unteanu
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Nici bibliotecile acestea şi nici amintirile pe care le găzduiesc nu sunt secrete. Doar discrete, circulate doar într-un cerc din ce în ce mai rarefiat de persoane, consilierii de securitate naţională ai marilor lideri ai planetei care, astfel, au luat cunosştinţă despre fapte, protocoale, înţelegeri şi promisiuni făcute în momente dramatice ale istoriei unora dintre popoarele care acum construiesc harta de putere a viitorului.

Şi sunt chemate - fiindcă astfel nu se mai poate - să se întâlnească la un moment dat la masa de negocieri pentru a discuta despre noua hartă a frontierelor vizibile şi invizibile. Oferind, formal sau informal, garanţiile necesare pentru următoarea perioadă de câteva decenii. În istoria popoarelor care contează, cele care stabilesc agenda viitorului, au existat asemenea momente, iar amintirea ajutorului reciproc pentru supravieţuire este păstrată ca rezervă de supravieţuire în relaţiile bilaterale.

În raport cu sumarul de istorie a relaţiilor internaţionale care se predă în şcoli şi universităţi (din ce în ce mai restrâns, politizat şi ideologizat la extrem), bibliotecile discrete oferă un adaos de memorie necesar şi salutar, fie şi numai pentru a înţelege dimensiunile demenţei care, ciclic, pare să ne cuprindă pe toţi sub aripa ei cea largă. Cu voia dumneavoastră, am scos de pe rafturi câteva amintiri strategice, poate folositoare, poate relevante în jocurile de acum, în orice caz - dacă aici veţi dori să vă opriţi - poveşti interesante despre oameni care au fost şi speranţele lor. Sunt amintiri strategice discrete de care, foarte posibil, publicul n-a auzit timp de generaţii, tocmai pentru că altele au fost preocupările şi tensiunile exploatate în perioada Războiului Rece, cel de odinioară şi cel de acum.

Chiar dacă pare profund incorect politic acum când toată lumea ameninţă cu perspectiva imediată a conflictelor de toate felurile, zic că poate ar fi util să scoatem din aceste biblioteci câteva dintre documentele care nu vorbesc despre relaţii conflictuale ci, dimpotrivă, despre momentele în care cele două naţiuni au trăit evenimente unice care nu numai că le-au crat acea masă de amintiri istorice posibil să justifice revenirea oricând la o anumită masă de tratative la nivel de eşichier global, dar le-au şi garantat devenirea istorică.

Rusia a permis Americii să-şi capete independenţa faţă de Marea Britanie

În 1775, la începuturile Revoluţiei americane, regele britanic George al III-lea care nu avea nici trupe şi nici nu dispunea de fondurile necesare pentru a cumpăra serviciile unor mercenari, i-a cerut împărătestei Ecaterina cea Mare să-i pună la dispoziţie 20.000 de soldaţi ruşi pentru a acţiona imediat în vederea înăbuşirii Revoluţiei americane. Răspunsul Ecaterinei este negativ dar, în ciuda acestui refuz categoric, britanicii au tot încercat să obţină ajutorul rus, neruşind însă să schimbe convingerii Ecaterinei care, în corespondenţa sa privată, a spus de mai multe ori că americanii erau cei care aveau dreptate, Marea Britanie provocând conflictul fără motivaţii valabile, exprimându-şi speranţa că toate coloniile îşi vor obţine independenţa.

Ecateria va fi impresionată de reputaţia lui John Paul Jones, fondatorul marinei SUA, pe care-l recrutează pentru a fi contra-amiral al flotei americane la începutul războiului ruso-turc

Dar nu este tot, căci de-abia acum încep lucrurile foarte interesante şi care au influenţat şi mai profund istoria americană, căci Rusia avea să fie mare susţinătoare a guvernului lui Abraham Lincoln, afirmând că era vorba despre singura autoritate legitimă de pe teritoriul american, poziţie fără precedent în întreaga lume la începutul Războiului Civil: „Mai presus de toate, Rusia doreşte menţinerea Uniunii americane ca naţiune indivizibilă“, îi scria în 1862 ministrul rus al afacerilor externe Alexander Gortchakov lui Baylard Taylor, secretarul ambasadei americane de la Sankt Petersburg. Informaţia era cu totul excepţională deoarece, în Europa, doar Elveţia a susţinut de la început Uniunea, conducătorii Franţei şi Germaniei înclinând la început către un sprijin pentru armata confederată dar, finalmente, după obicei, optând pentru o poziţie neutră.

Dar s-a mers şi mai desparte, scria Paul Coyer în revista CONFLICTS: „În 1886, marina rusă a făcut o demonstraţie de susţinere pentru guvernul Lincoln, trimiţând 12 nave de luptă, o forţă impresionantă pentru perioada respectivă, pentru a vizita, timp de mai multe luni, portul New York (şantierele navale de acolo construiseră o fregată pentru flota imperială rusă între anii 1859-1859), primirea asigurată de populaţia oraşului fiind una entuziastă, cu organizare de defilări şi reviste militare. În acelaşi timp, o a doua flotă rusă a petrecut iarna la San Francisco. Flota de pe coasta de est a vizitat Philadelphia, Baltimore, Annapolis şi Washington, la bord urcând membri ai cabinetului lui Lincoln şi ai Congresului Uniunii.

Balul Rus“ - 5 noiembrie 1863 dat în cinstea ofţerilor din marina rusă. Sursa Borooklyn

Spre deosebire de relaţiile între oameni, bibliotecile cu amintiri strategice nu sunt reversibile. Pot fi doar incendiate sau anulate. Dar amintirile ca atare dăinuiesc în anumite memorii şi pot constitui un liant în cazul în care criza (sau crizele) se amestecă, se potenţează una pe alta şi încep să producă daune masive.

Ce se petrece acum pe scena internaţională este oare îndestul de grav încât să facă imediat necesară o reuniune de tip Ialta sau Malta? Depinde de numărul de participanţi care vor fi chemaţi la ultima fază a discuţiilor. Noua repunere de hărţi pe masă se mai poate face oare doar în condiţii de lume organizată în sistem bipolar, cum s-a negociat în Malta, cu informarea ulterioară a partenerilor? Discuţia se poate oare relua şi finaliza formatul de la Ialta? Imposibil. Va fi oare formatul de negocieri pe baza componenţei actuale a Consiliului de Securitate? Va fi o trilaterală SUA-Rusia-China la care să existe şi alţi invitaţi pe post de observator? Sau, pur şi simplu, prima etapă va însemna o bilaterală SUA-Rusia şi, la fine el, o Declaraţie comună în care să se anunţe viitoare formulă a unui Summit foarte restrâns şi decisiv?

Deocamdată, toată lumea îşi arată muşhii, iar naţiunile subordonate fac paradă de fidelitate ideologică. Să nu ne grăbim să confundăm această etapă cu rezultatul final al competiţiei.

Mai există asemenea documente? Cu siguranţă, multe, neaşteptate, de care păcat ar fi să nu ştiţi doar pe motiv de încrâncenare ideologică a unor propagandişti. Poate, după părerea mea, în cazul de faţă, ar trebui să revedem documentele fundamentale semnate la Ialta şi Malta, apoi şi cele descriu condiţiile în care China şi-a început - şi cu ajutorul cui - parcursul istoric de acum, în competiţie cu marile puteri ale planetei. Să vedem transcrierile negocierilor care au creat harta europeană de azi, cu săptămâni, luni sau ani de zile înainte să fie eliberate mişcările tectonice care au redesenat chipul şi chiar structura unor state europene.

Poate teribil de surprinzătoare, poate chiar deranjante, amintirile se asamblează într-un bloc care, studiat cu detaşarea istorică necesară, poate deschide oarecare noi perspective pentru înţelegerea unora dintre reacţiile de acum la nivel foarte înalt. Tensiunile care se acumulează nu vor fi lăsate să evolueze decât atât cât este strict nevoie de ele, pentru a ţine ocupată atenţia şi pentru a lăsa libere şi vag întunecate mesele şi sălile de negocieri.

Istoria nu este niciodată lineară. Dimpotrivă, este ambiguă precum realitate. Şi, în acest context, judecaţi mereu relaţiile atât de complicate între cele două mari super-puteri prin simbolica extraordinară transmisă de imaginea a două insule, Marele Diomedie şi Micul Diomede, teritoriu rus şi respectiv, teritoriu american, despărţite în Strâmtoarea Bering de doar 3 km de ocean...

Nu din întâmplare am ales această imagine şi acest final. Am convingerea că nu Europa cu resursele sale limitate şi măcinată de certuri nesfâşite este punctul de real interes pentru marea negociere. Redesenarea viitoareleor zone de influenţă va avea în centru acest punct - zona Bering şi cercurile concentrice în care s-au acumulat interese enorme, unde tensiunile istorice nu au fost niciodată rezolvate şi care este trecere obligată şi din această cauză de importanţă geostrategică pentru bogăiile viiorului, cele din Marele Nord, deja un Eldorado pentru care au început să se sfâşie puternicii lumii. Iată:

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

19 Comentarii

Stefan din Nord
30.04.2021, 14:06:09

,,In 1886 marina rusa a facut o demonstratie de sustinere pentru guvernul Lincoln ,trimitand 12 nave de lupta ... Din ce stiu Lincoln a fost ucis in anul 1865

-5 (7 voturi)
teo mike
30.04.2021, 14:27:10

Nu este exclus ca in viitor rusii sa organizeze "baluri" chiar prin tari ale NATO. Deja flota rusa la Marea Neagra se pregateste de bal pentru a ne scapa de americani. Consider ca bilaterala SUA-Rusia a inceput de acum cativa ani, cand Trump se intalnea cu Putin pe holurile unor hoteluri. Oricum, SUA ar trebui sa se fereasca in primul rand de prieteni, pentru ca de dusmani stiu ei sa se fereasca.

-4 (4 voturi)
Lucifer
30.04.2021, 14:36:32

Să observăm că dl U...începe să devină ciudat prin recursul la istorie. Care istorie, da, este altfel scrisă decât ştim noi. În sensul că există datorii istorice între state care, la o adică sunt aduse în discuţie. Deşi, pe fond, contează INTERESELE ACTUALE şi cele VIITOARE, cea a fost în trecut este aşa, ca o primă discuţie în începerea negocierilor.... Spune dl U că istoria între SUA şi Rusia are şi momente de colaborare, ba chiar de ajutor reciproc. Pe lângă ce au făcut ruşii pentru SUA( spuse de dl U...) voi spune şi eu ce a făcut SUA pentru Rusia/ URSS: - cumpărarea Alaskăi de SUA de la Rusia - ajutorul SUA dat populaţiei Rusiei în timpul războiului civil din 1917-1922 - ajutorul SUA pentru URSS în primii ani ai comunismului, inclusiv credite pentru electrificarea URSS( "lampa lui Ilici"...) - ajutorul SUA pentru URSS în timpul WW2 - livrarea( este adevărat prin trădare, soţii Rosenberg, parcă....) planurilor bombei atomice americane către URSS Este adevărat, a fost apoi "războiul rece" când cele două puteri erau cât pe ce să distrugă toată planeta. Dar, una peste alta, SUA a contribuit la transformarea Rusiei/ URSS într-o mare putere. Şi tot SUA+Occidentul a contribuit la transformarea Chinei în mare putere.... Dar care ar fi INTERESELE de AZI ale noii geografii de putere globale? Păi e simplu, SUA A DECLARAT China ca adversar principal şi CAUTĂ ALIAŢI pentru a limita puterea Chinei. Aliaţi importanţi ar putea fi Europa de Vest( care nu prea vra....) şi Rusia. Astfel că se pune imediat problema: ce va alege Rusia, SUA SAU China? Am mai spus-o, din considerente existenţiale China este mai periculoasă pentru Rusia decât SUA. Numai că Rusia vrea şi ea câte ceva şi anume: - SUA să-i recunoască statutul de "mare putere" - Să i se garanteze o zonă de control exclusiv în jurul graniţelor proprii. - Şi, bineînţeles, relaţii preferenţiale economice, respectiv finanţare. Se vor întâlni Biden cu Putin în curând şi, da, îşi vor reaminti istoria relaţiilor ruso-americane. După care vor fi negocieri SUA-Rusia în care subiectul principal va fi China( şi poate Europa de Vest...). Ce va face Rusia? Ce va face SUA? Eu zic că se vor înţelege până la urmă. Nu-mi place asta, dar cam aşa se scrie istoria. Dar poate de data asta suntem de partea norocoasă a lucrurilor....

-2 (8 voturi)
Stefan din Nord
30.04.2021, 14:51:11

Daca se vor intelege ,am belit-o boss . Ca pana acum ne-au pus sa latram catre rusi ,sa ni-i ridicam in cap ,iar apoi o sa ramanem in ofsaid dupa ce-si vor da mana peste capul nostru .

-4 (8 voturi)
Lucifer
30.04.2021, 15:06:55

Nu se ştie, s-ar putea ca de data asta să fie bine. Oricum, după Yalta şi Malta România a avut de pierdut, poate acum va fi altfel. Să mizăm pe SUA, poate chiar şi pe Rusia.

-3 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (19)

Modifică Setările