În lume

articolul anterior articolul urmator

Călătorii în ţări care oficial nu există. Experienţa unui scriitor

0
11 Jul 2020 22:35:31
Autor: Cristina Ene

Din mai multe motive complicate un număr de ţări ale acestei lumi nu există în mod oficial şi unele nu pot fi găsite nici pe hărţi, scrie CNN. Acestea au propriile guverne, paşapoarte, cetăţeni sau chiar propriile monede. Un scriitor brazilian a scris o carte despre călătoriile sale în 16 naţiuni nerecunoscute oficial de ONU.

Scriitorul brazilian Guilherme Canever a scris o carte despre călătoriile sale, între 2009 şi 2014, în naţiuni care oficial nu există fiind teritorii disputate în urma unor conflicte sau ţări care îşi doresc independenţa. Cartea sa, "Unrecognized Nations: Travels To Countries That Do Not Exist", urmează a fi publicată luna asta.
 
Ideea i-a venit în 2009 după ce, aflat într-o călătorie de-a lungul continentului african, a ajuns în Somaliland, o ţară din Cornul African care şi-a declarat unilateral independenţa de Somalia încă din 1991 fără a fi recunoscută de atunci ca naţiune suverană.
 
El a fost şocat să descopere că nu putea folosi şilingi somalezi. „Atunci am realizat că este o naţiune cu propriile instituţii, legi, dar şi propria monedă. Doar că nu era recunoscută de nicio altă ţară. M-am simţit ca într-un univers paralel”.
 

Somaliland

 
Din cauza statutului său, teritoriul s-a confruntat cu mari dificultăţi şi probleme economice de-a lungul anilor, deoarece nu poate stabili relaţii comerciale cu alte ţări.
 
„Somaliland este practic pe cont propriu. Oamenii de aici se străduiesc să supravieţuiască, întrucât nu au pe nimeni de partea lor”, scrie Canever în cartea sa.
 
Teritoriul se confruntă cu rate mari ale şomajului şi analfabetismului şi mulţi locuitori trăiesc din banii trimişi din străinătate. 
 
„Este foarte dificil pentru ei să-şi vândă produsele. Astfel că mulţi dintre ei profită de oportunitatea de a munci în alte ţări. Situaţia lor e foarte dificilă, dar lucrurile încep să se îmbunătăţească pentru ei”, a spus scriitorul.
 

Kosovo

 
El a adăugat şi Kosovo pe lista sa, o ţară care şi-a declarat independenţa faţă de Serbia în 2008,  dar care, în pofida faptului că a fost recunoscută ca stat independent de peste 100 de ţări, îşi vede contestată existenţa oficială.
 
„Kosovo are sprijinul multor ţări bogate şi mulţi turişti aleg să vină aici”, a scris Canever. Kosovo e vizitată mai ales de turişti din Germania, Albania şi Turcia.
 
Scriitorul spune că interacţiunea cu localnicii unor astfel de ţări este una specială.
 
„Nu m-am simţit ca un turist care primeşte servicii. Pentru ei turistul devine parte a comunităţii. Îşi deschid casele şi îţi permit să iei parte la activităţile lor”.
 
În acelaşi timp „dacă este vorba de un loc unde turiştii sunt rari, ei devin curioşi şi vor să afle cum îi vede restul lumii”.
 
Multe din aceste ţări sunt foarte mândre. Unii dintre locuitorii lor cred că sunt mai buni decât cei din exterior”.

 

Ciprul de Nord

 
Apoi mai sunt naţiunile rupte în două precum Republica turcă a nordului cipriot recunoscută doar de Turcia în timp ce ONU recunoaşte oficial doar Republica Cipru considerând nord-estul o regiune ocupată. 
 
„Am fost cazat cu un om care mi-a spus că tatăl său s-a născut în Turcia, iar mama sa e cipriotă turcă. El nu a putut trece graniţa în sudul insulei, întrucât e considerat turc, nu cipriot turc. A fost dificil pentru el. E în special greu pentru tânăra generaţie”.
 

Abhazia şi Osetia de Sud

 
Abhazia, o regiune din nord-vestul Georgiei cu ieşire la Marea Neagră i-a făcut o impresie puternică.
El a fost impresionat de frumuseţea regiunii şi de mănăstirile sale.
 
„Nu te-ai aştepta la asta de la o ţară care nu există. Mulţi ruşi merg acolo vara pentru plajele sale. Au o industrie turistică destul de dezvoltată. Poţi cumpăra suveniruri precum magneţi de frigider şi tricouri”.
Totuşi intrarea în ţară presupune o anumită procedură de cerere a unui permis de intrare pentru o anumită zi şi apoi ridicarea unei vize oficiale de la Ministerul de Externe.
 
Potrivit lui Canever, populaţia Abhaziei nu e foarte preocupată de recunoaşterea internaţională.
„Sunt foarte, foarte naţionalişti. Devin foarte emoţionali când vorbesc despre ţara lor. Ei spun că în măsura în care sunt sprijiniţi de Rusia, nu mai au nevoie de recunoaştere din partea Europei sau a SUA.
 
Prin contrast Osetia de Sud, un teritoriu montan situat între Rusia şi Georgia, care oficial aparţine ultimei, nu este atât de atrăgător pentru turişti.
 

Republica Arţah

 
Karabahul de Munte sau Republica Arţah, o regiune din sudul Caucazului, este disputată de două naţiuni, Armenia şi Azerbaijan.
 
„Stepanakert (capitala) este uşor accesibilă din Armenia. Este foarte liniştită, cu locuri amenajate cu flori în care oamenii se opresc să bea ceva. Dar linia de conflict e doar la câţiva kilometri distanţă. Câteodată au loc schimburi de focuri, deci tensiunile sunt mari”.
 
În zonă de află şi biserici şi mănăstiri, între care şi Mănăstirea Gandzasar, dar şi munţi, şi locuri sigure pentru turişti.
 

Transnistria

 
Canever a mers şi în Transnistria, situată între Moldova şi Ucraina, care şi-a proclamat independenţa în 1990. Teritoriul reclamat de Moldova, separat cu sprijinul Rusiei, are propriile graniţe şi propria monedă, rubla transnistreană.
 
Scriitorul povesteşte că a fost sceptic în privinţa funcţionării instituţiilor sale, dar a putut descoperi că majoritatea lor sunt eficiente.
 
„Am încercat să verific cât de bine funcţionează cumpărând o carte poştală pe care am trimis-o acasă. Şi a ajuns.
 
A fost foarte interesant să aflu că unele din aceste locuri au un control deplin asupra teritoriului lor”.
 
Sudanul de Sud, recunoscută în 2011, este ultima ţară recunoscută oficial de ONU.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii