Ce credea Einstein despre Dumnezeu, religie şi evrei

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Într-o scrisoare manuscris , din 1954, scrisă în germană şi adresată filosofului Eric Gutkind, cel mai mare fizician al secolului XX, Albert Einstein îşi precizează ateismul dar şi părerea despre religia iudaică. Scrisoarea va fi scoasă la licitaţie la New York, la începutul lui decembrie, pentru o valoare estimată între 1 şi 1,5 milioane de dolari, a anunţat Casa Christie's, potrivit AFP.

"Cuvântul Dumnezeu nu este pentru mine nimic altceva decât produsul slăbiciunilor umane, iar Biblia o culegere de legende venerabile dar, în ciuda a toate, destul de primitive", scria Einstein, de la universitatea Princeton, în New Jersey, în aprilie 1955.

"Nicio interpretare, oricât de subtilă, nu va schimba nimic pentru mine", îi mai scria Einstei filosofului german.

În această scrisoare, autorul teoriei relativităţii, decedat la 76 de ani, nu scuteşte nici iudaismul. "Pentru mine religia iudaică este, ca orice altă religie, încarnarea unei superstiţii primitive", scria el. "Iar poporul evreu, din care cu mândrie fac parte şi în a cărui mentalitate mă simt profund ancorat, nu înseamnă o formă de demnitate diferită de a altor popoare".

"Având în vedere experienţa mea, nu sunt mai buni decât alte grupuri umane, chiar dacă sunt protejaţi de cele mai grave excese prin lipsa lor de putere. Nu percep nimic 'ales' la ei".

 În China, cel care cândva califica rasismul drept "o boală a albilor", îi descrie pe "oamenii muncitori, murdari şi obtuzi" pe care îi vede.

"Chinezii nu stau pe bănci în timp ce mănâncă, ci stau pe vine ca europenii când se uşurează în păduri. Totul se întâmplă în tăcere şi discreţie. Chiar şi copiii sunt fără viaţă şi par obtuzi", a scris Einstein. Acesta a mai remarcat "abundenţa de urmaşi" şi "fecunditatea" chinezilor, adăugând: "Ar fi mare păcat dacă aceşti chinezi ar depăşi numeric celelalte rase. Pentru cei ca noi, numai să ne gândim la asta ar fi total plictisitor".

Într-un alt pasaj, Einstein manifestă şi misoginie: "Am remarcat ce diferenţă mică este între bărbaţi şi femei. Nu înţeleg ce formă de atracţie fatală inspiră femeile chineze care să îi fascineze pe corespondenţii lor masculini în aşa măsură încât să nu se mai poată apăra de formidabila binecuvântare a progeniturilor".

Einstein vorbeşte pozitiv despre japonezi, pe care îi califică drept "decenţi şi foarte atrăgători".

Unele dintre scrisorile lui Einstein au cunoscut o apreciere puternică în ultimii ani. În octombrie 2017, o notă manuscris legată de fericire a fost adjudecată la Ierusalim pentru 1,56 milioane de dolari, deşi preţul era estimat iniţial între 5.000 şi 8.000 de dolari.

Scrisoarea care va fi vândută la New York în 4 decembrie este, potrivit specialistului Christie's, de o importanţă "similară scrisorii pe care Einstein i-a trimis-o preşedintelui american Franklin D. Roosevelt în 1939, avertizându-l despre eforturile germane pentru producerea unei bombe" atomice.

Christie's a vândut această scrisoare în 2002 pentru două milioane de dolari.

Albert Einstein a publicat, în 1905, teoria relativităţii restrânse, completată în 1915 cu teoria relativităţii generalizate, în care a afirmat că timpul accelerează sau încetineşte în funcţie de viteza de deplasare a unui obiect în spaţiu, relativ la poziţia unui alt obiect. Teoria relativităţii a lui Einstein se află la originea a numeroase romane science-fiction, care pun accentul pe distorsiunea timpului şi a spaţiului.

Albert Einstein a fost recompensat în 1921 cu premiul Nobel pentru fizică.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite