Chile: alegeri cu rezultat neaşteptat

Duminică 19 noiembrie 2017 a avut loc primul tur al alegerilor prezidenţiale din Chile, iar pe primul loc s-a situat fostul preşedinte Sebastian Pinera. Alegerile au fost marcate de schimbarea sistemului de vot şi de apariţia unui nou actor politic important, coaliţia de stânga Frente Amplio (Frontul Amplu).

Reforma electorală: fragmentarea peisajului partizan şi dezinteres electoral

Una din cele mai importante reforme, introduse în actualul mandat al preşedintei Michelle Bachelet, a fost modificarea sistemului electoral. Adoptată în 2015, reforma electorală a permis trecerea de la un sistem binominal imaginat de regimul Pinochet pentru a recompensa partidele de dreapta, la un sistem proporţional.

Pe lîngă aceasta, numărul deputaţilor a crescut de la 120 la 155 şi cel al senatorilor de la 38 la 50. La alegerile recente prezenţa la vot a fost foarte scăzută: dintr-un total de 14.308.151 de alegători, au votat doar 6.676.319, adică 46,66% din electorat. Pentru prima dată s-a votat în exterior şi în acest caz prezenţa a fost mai importantă, de 59,55%, adică 23.308 de alegători. Reforma electorală a introdus şi o cotă de gen, partidele trebuie să includă pe liste cel puţin 40% candidate. O altă noutate a fost introducerea alegerilor primare. A scăzut de asemenea pragul pentru alegerea unor candidaţi independenţi, care diferă în funcţie de circumscripţia electorală.

Surprinzătorul loc trei: Frontul Amplu

La alegerile prezidenţiale s-au prezentat 8 candidaţi. Rezultatele primului tur îl plasează pe Sebastian Pinera (Chile Vamos/Haide Chile) pe locul întâi cu 36.64% din voturi (coaliţia sa obţinând şi 72 de deputaţi), iar pe locul doi s-a situat Alejandro Guillier (Nueva Mayoria/Noua majoritate) cu 22,7% şi 57 de deputaţi. În mod surprinzător, Beatriz Sánchez din partea Frente Amplio (Frontul Amplu), coaliţie de partide apărute în urma protestelor din primul mandat al lui Sebastian Pinera a obţinut 20,27% din voturi, 20 de locuri în Camera deputaţilor şi 1 senator.

Beatriz Sanchez care s-a prezentat drept candidata anti bipartidismul deja clasic dintre coaliţiile de dreapta şi centru-stânga era cotată cu un scor mai mic de 10% de sondajele de opinie, dar a obţinut un rezultat foarte apropiat de cel al lui Guillier. Alţi candidaţi au obţinut scoruri suprinzătoare, precum Antonio Kast (supranumit şi Trump chilian) susţinător al generalului Augusto Pinochet şi care a fost votat de 8% din cei care s-au prezentat la vot.

Sebastian Pinera: „vremuri mai bune“ pentru dreapta chiliană

Primul plasat după primul tur al alegerilor din 19 noiembrie, Sebastian Pinera a fost deja preşedinte între 2010 şi 2014. Diplomat al Universităţii Harvard, Pinera provine dintr-o familie a elitei chiliene. Om de afaceri, miliardar, fost proprietar al canalului de televiziune Chilevision, al companiei de zbor LAN şi al clubului de fotbal Colo-Colo, Pinera are un profil similar celui al lui Mauricio Macri, ales preşedinte al Argentinei în urmă cu doi ani. Ambii se situează la dreapta.

În cazul lui Pinera este vorba de dreapta care (nu) se (mai) revendică de la regimul Pinochet, fiind ales senator (1990-1998) din partea partidului Renovacion Nacional (Reînoirea naţională, RN). Pinera este acum candidat din partea alianţei Chile Vamos creată în 2015 din RN, UDI (Uniunea Democrată Independentă, celălalt partid de dreapta moştenitor al regimului Pinochet) şi alte două partide de dreapta, Evopoli (Evoluţie politică) şi PRI (Partidul Regionalist Independent). Primul mandat al lui Sebastian Pinera a fost marcat de cele mai mari proteste împotriva sistemului de educaţie privată creat de dictatura Pinochet, cele din 2011. Acestea au şi permis apariţia unor noi actori politici care acum au ajuns pe locul trei ca parte a Frente Amplio.

Alejandro Guillier: „un preşedinte pentru oameni!“. De la presă la politică e doar un pas

Cunoscut mai ales ca jurnalist, întâi în presa scrisă, apoi la radio şi în fine la televizor (cu emisiuni de politică precum Toleranţă zero), Guillier a fost ales în 2013 senator pentru Antofagasta din partea PRSD (Partidul Radical Social Democrat). Noua majoritate este cea mai recentă formă a largei coaliţii (Concertacion) care a guvernat pentru cea mai lungă perioadă ţara după tranziţia la democraţie din 1990. Reformată pentru alegerea lui Michelle Bachelet, Nueva Mayoria include acum Partidul Comunist, Partidul pentru Democraţie, Partidul Radical Social-democrat, Partidul Socialist şi Creştin Democraţii. După alegeri, coaliţia de centru-stânga are acum 50.8% din deputaţi. Programul lui Guillier va continua într-o anumită măsură politica Nueva Mayoria.

Michelle Bachelet, care se apropie acum de finalul celui de-al doilea mandat prezidenţial (2006-2010 şi 2014-2018), a avut un al doilea mandat marcat de numeroase scandaluri, dar şi de începutul unor reforme importante. Deşi promisiunile lui Bachelet erau mult mai ample la începutul celui de-al doilea mandat în ceea ce priveşte reforma constituţională (Chile are încă o constituţie scrisă în timpul dictaturiii Pinochet) şi scrierea unui nou text constituţional, reforma sistemului de educaţie privatizat de Pinochet, reforma sistemului de pensii private rezultat tot al dictaturii Pinochet, reuşitele sale au fost mult mai reduse ca urmare a negocierii constante cu partidele care formează coaliţia de guvernare, dar şi a scandalurilor de corupţie care au destabilizat-o. Mai mult, proteste importante au marcat şi cel de-al doilea mandat al lui Bachelet precum cele care privesc reformarea AFP – adică a sistemului de pensii private. Această reformă va trebui continuată de succesorul său căci, cetăţenii care sunt direct afectaţi de acest sistem vor ieşi curând la pensie.

Următorul tur de alegeri va avea loc pe 17 decembrie.

Până la următorul articol de pe blog, puteţi urmări ştiri despre regiune şi pe pagina de Facebook Observator America latină.