În lume

articolul anterior articolul urmator

Conflictul frontalier dintre Columbia şi Venezuela

3
1 Sep 2015 19:44:05
Caterina Preda
Columbieni care părăsesc Venezuela, august 2015. Fotografie: AFP.
Columbieni care părăsesc Venezuela, august 2015. Fotografie: AFP.

Atunci când Europa se confruntă cu o criză a refugiaţilor din ţările marcate de conflictele din Siria, Afghanistan şi Irak, dar şi în Africa, cu imaginile sfâşietoare ale celor care sosesc vii în Europa care au marcat ultimele luni, în America de sud, alţi oameni au fost recent obligaţi să-şi ducă vieţile în ţara vecină după ani de zile în care au locuit pacific la frontieră.

Maduro şi conflictele cu ţările vecine

Atunci când ţara merge prost, liderii fac apel la naţionalism pentru a se menţine la putere. America de sud a văzut asta în timpul dictaturilor militare din anii 1970-1980 aşa cum exemplul Războiului Malvinelor (1982) o arată cel mai bine.

Preşedintele Venezuelei, Nicolas Maduro, după ce a suscitat în iunie proteste şi în ţara vecină Guyana (fostă Guyana Britanică devenită independentă de abia în 1966) revendicând o mare parte din teritoriul acesteia ca aparţinând de drept Venezuelei s-a concentrat recent pe Columbia. Venezuela pretinde că teritoriul Essequibo, adică două treimi din teritoriul Guyanei revine Venezuelei deşi în 1889 un tribunal de arbitraj a soluţionat disputa privind frontiera dintre cele două state printr-un acord între Londra şi Caracas. Actualul preşedinte al Guyanei, David Granger crede că Tribunalul Internaţional Penal de la Haga ar trebui să decidă. Motivul declaraţiilor lui Maduro îl reprezintă descoperirea de către ExxonMobil a unor zăcăminte de petrol în apele teritoriale ale Guyanei revendicate de Venezuela. ONU a trimis o misiune care se află săptămâna aceasta la Georgetown.

Conflictul dintre Columbia şi Venezuela

Columbia şi Venezuela au o frontieră de 2.200 de kilometri. Nici conflictul dintre cele două state nu este unul nou. În timpul regimului lui Hugo Chavez (1998-2013) relaţiile au fost de asemenea foarte proaste, ca urmare a susţinerii deschise oferite de Chavez, gherilei marxiste FARC (Forţele Armate Revoluţionare din Columbia) împotriva căreia se mobilizase guvernul lui Alvaro Uribe (2002-2010). Odată cu alegerea lui Nicolas Maduro în 2013, relaţiile dintre cele două state şi respectiv între cei doi preşedinţi, Juan Manuel Santos şi Maduro s-au ameliorat considerabil. În 2013 a mai existat însă un moment de tensiune după ce Santos s-a întâlnit cu liderul opoziţiei Henrique Capriles care acuza guvernul Maduro de fraudă electorală. În acelaşi timp, procesul de pace dintre FARC şi guvernul Santos include şi guvernul Maduro căci FARC sunt încă susţinute de guvernul venezuelean şi sunt mai apropiate de acesta decât de cel columbian.

Criza actuală a început pe 19 august când Maduro a ordonat închiderea parţială a frontierei dintre cele două state. A continuat pe 29 august cu extinderea acestei închideri a frontierei dintre statul Tachira şi Columbia. Motivul primei decizii a fost rănirea a trei soldaţi venezueleni, de care au fost acuzaţi paramilitari columbieni şi contrabandişti din zona de frontieră. Motivaţia principală propusă de preşedintele Venezuelei pentru aceste gesturi inamicale la adresa vecinului său a fost cea a contrabandei produselor subvenţionate de guvernul socialist. Încă de la începutul anului, guvernul s-a concentrat pe devoalarea contrabandiştilor care subminează eforturile guvernului revoluţionar şi care explică conform logicii oficiale, eşecul de a aproviziona cu produse de bază magazinele din Venezuela. Aşa cum notează El Pais, guvernul Maduro estimează contrabanda cu benzină la 3.6 miliarde de dolari şi 6.000 de tone de mâncare la preţuri subvenţionate care au fost revândute în Columbia.

De la începutul crizei, 1000 de cetăţeni au fost deportaţi, în timp ce 4.000 (6.000 sau chiar 10.000 conform diferitelor surse) au trecut frontiera în condiţii extrem de precare. Criza a continuat cu rechemarea ambasadorilor pentru consultări în cele două capitale.

Preşedintele columbian Juan Manuel Santos a propus de la început rezolvarea problemei pe cale diplomatică şi a susţinut de asemenea ca OEA (Organizaţia Statelor Americane) şi Unasur (Uniunea naţiunilor sud americane) să medieze conflictul. Recent, Maduro declara că e dispus să rezolve problema cu preşedintele Juan Manuel Santos, plecând însă în călătorie în Vietnam şi China. Luni 31 august OEA a respins cererea Columbiei, urmând ca iniţial pe 3 septembrie o reuniune Unasur să aibă de asemenea loc, aceasta fiind deocamdată amânată până pe 8 septembrie. Reprezentanţii ONU au declarat că există o criză umanitară în zona de frontieră dintre Columbia şi Venezuela şi au chemat la dialog între cele două ţări. Pe 26 august ministrele de externe ale celor două ţări, Maria Angela Holguin şi Delcy Rodriguez s-au întâlnit la Cartagena de Indias pentru a căuta o soluţie la criză fără a reuşi însă să o găsească.

Alegerile din cele două ţări (alegeri parlamentare în Venezuela pe 6 decembrie şi alegeri regionale în Columbia pe 25 octombrie) complică panorama pentru că pe durata stării de urgenţă declarată de Maduro la frontieră nu se va putea organiza niciun eveniment legat de campania electorală.

Vă aştept şi marţea viitoare cu un alt articol despre America latină!

Între timp, puteţi urmări alte ştiri latino-americane pe pagina mea de Facebook, Observator America latină.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

3 Comentarii

vbuntv
2.09.2015, 02:13:29

Comentariu considerat abuziv.

freeson freeson4
2.09.2015, 08:07:42

Fiecare Putin cu donbasul său.

+1 (1 vot)
vbuntv
2.09.2015, 19:21:58

Comentariu considerat abuziv.