Consecinţele crizei politice din Egipt: UE ar putea modifica acordul de asistenţă financiară
0
Schimbarea regimului islamist prin lovitură de stat şi confruntările violente care au avut loc în Egipt a determinat Uniunea Europeană să ia în calcul modificarea programului de asistenţă financiară acordată statului.
"Continuăm să discutăm cu partenerii noştri egipteni şi, pentru moment, nu intenţionăm să modificăm programul de asistenţă" destinat acestei ţări, a declarat purtătorul de cuvânt al Înaltului reprezentant UE pentru Afaceri Externe.
"Dar acest lucru se poate întâmpla oricând; deocamdată, vom continua să oferim sprijin pentru a menţine regimul democratic", a adăugat Michael Mann.
"Examinăm în permanenţă ajutorul oferit Egiptului şi, în funcţie de situaţia din ţară, ne putem schimba decizia", a afirmat Mann.
Împrumuturile şi ajutoarele financiare externe sunt singurele care au reuşit să menţină economia egipteană pe linia de plutire în ultimul an. Însă banii furnizaţi de puterile occidentale nu au fost pe măsura promisiunilor făcute de acestea în timpul Primăverii Arabe, când SUA şi UE s-au angajat să sprijine cu mai multe miliarde de dolari tranziţia către democraţie a statelor arabe.
Prelungirea crizei economice şi tranziţia tulbure către democraţie a ţărilor arabe au dus la sistarea planurilor de asistenţă financiară promise de Statele Unite ale Americii şi de Uniunea Europeană.
Până acum, Statele Unite s-au dovedit rezervate în a comenta evenimentele din Egipt, iar Washingtonul a refuzat să foloseasc sintagma „lovitură de stat”.
Administraţia lui Barack Obama a început să analizeze implicaţiile celei de-a doua revoluţie egipteană. Oficialii de la Washington trebuie să decidă dacă, în actualele condiţii, pot continua planul de asistenţă financiară.
Ajutoarele financiare anuale pe care americanii le furnizează Egiptului au o valoare de 1,5 miliarde de dolari.
Purtătorul de cuvânt a precizat că UE nu va oferi ajutor pentru bugetul Egiptului, din cauza că lipsei unui progres în domeniul reformării, dar va acorda o susţinere ONG-urilor şi organizaţiilor societăţii civile.
El a subliniat "marea îngrijorare" a Uniunii Europene faţă de noile violenţe din Egipt, care s-au soldat luni dimineaţa cu 51 morţi. "Condamnăm şi regretăm violenţa. Este necesar ca procesul politic să fie realizat într-un mod paşnic", a adăugat purtătorul de cuvânt.
Armata egipteană a anunţat că în zorii zilei cazarma sa a fost atacată, în timp ce Fraţii Musulmani susţin că armata este cea care a deschis focul împotriva simpatizanţilor acestei mişcări prezenţi în acel loc, transmite agenţia Reuters citând televiziunea de stat egipteană.
Barajele poliţiei militare împiedicau jurnaliştii să intre în acest sector.Anterior, manifestanţii afirmaseră prin telefon pentru AFP că armata şi poliţia au tras cu muniţie de război şi au lansat grenade lacrimogene pentru a dispersa participanţii la o manifestaţie în faţa unei clădiri militare.
CITEŞTE MAI MULT
Şeful armatei a venit la Morsi pentru a-i cere să renunţe la funcţie, avertizându-l că, în caz contrar, va trebui să dea socoteală mulţimii furioase. „Peste cadavrul meu!“, i-a răspuns Morsi luni generalului Abdel-Fattah el-Sisi, cu două zile înainte ca armata să îl îndepărteze din funcţie pe liderul islamist, potrivit unei relatări a agenţiei Associated Press.
Cum a ajuns Mohamed Morsi, de la „preşedintele tuturor egiptenilor“ la omul care a divizat ţara
Mohamed Morsi, demis miercuri de armată, îşi lasă ţara divizată deşi, după alegerea sa în iunie 2012, el a declarat în Piaţa Tahrir că va fi "preşedintele tuturor egiptenilor" şi garantul idealurilor democratice ale revoltei care a dus la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, relatează AFP.
Economistul egiptean Ziad Bahaa Eldin va fi, „cel mai probabil“, noul premier al ţării
Ziad Bahaa Eldin, un tehnocrat care a condus mai multe instituţii economice egiptene, va fi „cel mai probabil“ numit prim-ministru în Egipt, în timp ce Mohamed ElBaradei va prelua vicepreşedinţia.
Zeci de mii de manifestanţi s-au adunat în piaţa Tahrir din Cairo, pentru a apăra „legitimitatea poporului“ şi a-şi dovedi susţinerea faţă de hotărârea armatei de a-l îndepărta de la putere pe Mohamed Morsi.
Contrarevoluţia zguduie Egiptul. Negocierile pentru postul de premier continuă
Vineri seară, la două zile de la înlăturarea de la putere a primului preşedinte egiptean ales în mod democratic, Mohamed Morsi, simpatizanţii şi opozanţii fostului conducător s-au luat la bătaie pe străzile Egiptului, violenţele soldându-se cu cel puţin 36 de morţi şi aproximativ 1.000 de răniţi.
Cel puţin 25 de morţi în violenţele din Egipt
Douăzeci şi cinci de persoane au murit în violenţele din Egipt, dintre care 19 în confruntările dintre susţinătorii şi opozanţii preşedintelui Mohamed Morsi, înlăturat de la putere miercuri seara de către armată, au anunţat presa oficială şi surse din cadrul serviciilor de securitate, relatează AFP.
Egiptul, exclus din Uniunea Africană
Cei 53 de membrii ai organizaţiei de cooperare au votat suspendarea Egiptului din toate activităţile, ca răspuns la înlăturarea preşedintelui Mohamed Morsi prin lovitura de stat a Armatei, anunţă AlJazeera.
Fraţii Musulmani denunţă lovitura de stat din Egipt, avertizând că protestele vor continua
Mişcarea islamistă Fraţii Musulmani avertizează că va continua protestele paşnice faţă de înlăturarea preşedintelui Mohamed Morsi, denunţând lovitura de stat militară, conform liderului suprem al organizaţiei, Mohamed Badei, relatează CNN.
Încă o demisie la nivel înalt în Egipt
Procurorul general egiptean a anunţat vineri că va demisiona, la doar câteva zile de la reinstaurarea lui în funcţie, invocând posibile conflicte de interese în viitoarele instrumentări de dosare, potrivit unui comunicat al serviciului său de presă.
„Stratfor“: Instabilitatea politică a Egiptului este provocată de probleme vechi, nerezolvate
Criza din Egipt este mult mai adâncă decât ce se vede în ultima perioadă. Şeful Curţii Constituţionale a preluat interimatul la îndemnul Armatei, dar noul guvern se va confrunta cu aceleaşi provocări care au adus căderea lui Mohamed Morsi. Populaţia Egiptului a crescut cu mult peste posibilităţile statului şi chiar şi un stat mai puternic ar avea dificultăţi în furnizarea resurselor principale, în special combustibil şi grâu, notează „Stratfor“.
Poate o lovitură de stat să fie vreodată democratică? Criza politică din Egipt abia începe
Armata a răsturnat regimul islamist şi a preluat puterea până la alegerile prezidenţiale anticipate. Criza politică este însă departe de final.
FOTO VIDEO Cum au sărbătorit egiptenii demiterea preşedintelui Mohamed Morsi
Oponenţii preşedintelui demis Mohamed Mursi au sărbătorit în noaptea de miercuri, după ce armata egipteană a anunţat că fostul lider al ţării a fost arestat şi că vor avea loc noi alegeri prezidenţiale. Focuri de artificii au luminat cerul deasupra mulţimii agitate din Piaţa Tahrir, în timp ce străzi din capitală şi întreaga ţară s-au umplu de oameni care au început să danseze şi să strige de bucurie.
Preşedinte al Curţii Constituţionale de doar câteva zile, judecătorul Adly Mansour a fost desemnat miercuri de armată să conducă cea mai populată ţara arabă, succedându-i preşedintelui islamist demis Mohamed Morsi.
În timp ce armata egipteană şi grupurile de opoziţie îl îndepărtau de la putere pe Mohamed Morsi, întreaga lume se întreaba de ce sunt, de fapt, nemulţumiţi egiptenii de preşedintele pe care l-au ales, în mod democratic, în urmă cu un an.
Cine este generalul Sisi, cel care l-a arestat pe preşedintele egiptean?
Şeful Armatei egiptene, generalul Abdel Fattah al-Sisi, a devenit figura cheie a noilor revolte din Egipt după arestarea preşedintelui Morsi. În acest moment, generalul Sisi a preluat conducerea ţării.
Se încarcă comentariile...
