Copiii, la mâna destinului într-o lume măcinată de pandemie, conflicte militare şi sărăcie

Ziua Internaţională a Copilului ar trebui să fie un prilej de bucurie, însă vremurile pe care le trăim nu sunt normale. Pentru mai mult de jumătate dintre copiii din întreaga lume, circa 1,2 miliarde de suflete, copilăria era deja compromisă de conflicte militare, sărăcie şi discriminare, înainte să apară criza sanitară.

Impactul pe termen lung al pandemiei ar putea să adâncească aceste sumbre statistici, pe măsură ce accesul la educaţie şi sănătate este îngrădit.

Generaţia pandemiei

Peste 91% dintre copiii lumii au fost afectaţi de închiderea şcolilor şi cel puţin 117 milioane de copii riscă să fie privaţi de îngrijirile medicale vitale, inclusiv accesul la vaccinurile obligatorii, se arată într-un raport UNICEF.

Impactul la nivel psihologic generat de contagiosul coronavirus nu este nici el de neglijat: peste jumătate dintre copiii chestionaţi au spus că sunt îngrijoraţi, iar o treime au mărturisit că sunt de-a dreptul speriaţi, se arată într-o anchetă a Salvaţi Copiii.

Aceste provocări se adaugă la adversităţile grave cu care se confruntă deja mulţi copii - de la sărăcie şi lipsa unei locuinţe până la insecuritate alimentară şi sisteme educaţionale defectuoase. 

Pe măsură ce tot mai mulţi părinţi şi-au pierdut locurile de muncă, iar nivelul şomajului a atins cote alarmante în multe ţări, sărăcia copiilor ar putea creşte de la 13,6% în februarie 2020 la aproape 21% până la sfârşitul anului, reprezentând un regres enorm în ritmul şi aşa dureros de lent al progreselor înregistrate în ultimele patru decenii, conform raportului Centrului pentru Politici Sociale al Universităţii Columbia.

Închiderea bruscă a şcolilor ar putea avea consecinţe pe viaţă pentru copiii care trăiesc deja cu adversităţi sociale şi economice severe, afectând şi mai mult capacitatea lor de a citi, în cazul celor mai mici, sau de a absolvi liceul la timp pentru a avea un acces echitabil la studiile universitare, în cazul adolescenţilor.

În România, 24,3% dintre gospodării nu au acces la internet (conform raportului INS),  iar în multe sate semnalul de telefonie este slab sau inexistent, ca să nu mai vorbim de lipsa dispozitivele de învăţare online. Într-un studiu realizat de Consiliul Elevilor, preponderent la nivelul mediului urban, se arată că peste 36% dintre copii nu au participat la orele virtuale.

Unul din şase copii trăieşte în zone de conflict

Copiii din Siria, Afghanistan sau Somalia trăiesc fiecare zi cu teama atacurilor, care în ţările lor au devenit normale, la ordinea zilei. Peste 357 de milioane de copii trăiesc în zonele de conflict, cu 75% mai mulţi decât acum 30 de ani, conform unui raport publicat în 2018 de Salvaţi Copiii. Peste jumătate dintre aceşti, în jur de 165 de milioane de copii, trăiesc în zone extrem de expuse, asemeni celor din Orientul Mijlociu.

Peretele unei şcoli din nordul Siriei, plin de găuri de la gloanţele trase de gruparea Stat Islamic, în 2014, în timpul luptei de preluare a regiunii Raqqa. FOTO Reuters

Conflictele militare din vremurile noastre tind să fie prelungite, iar luptele se duc adesea în zone dens populate, cu atacuri asupra a ceea ce ar trebui, prin orice lege sau standard civilizat, să fie locuri sigure pentru copii, cum ar fi şcolile şi spitalele.

Într-un raport al UNICEF din 2017 se arată că un număr semnificativ de copii au fost ucişi după ce au fost folosiţi în tactici din ce în ce mai brutale, ca scuturi umane sau au fost recrutaţi să lupte cot la cot cu adulţii.

Potrivit ONU, numărul copiilor ucişi şi mutilaţi în conflicte militare a crescut cu 300% din 2010.

Mulţi copii sunt afectaţi şi de refugierea din zonele de conflict, numărându-se printre cei 65 de milioane de oameni din întreaga lume care nu au o locuinţă permanentă.

Doar în Siria, peste 300.000 de persoane au fost ucise, iar alte câteva milioane au fost nevoite să emigreze de la izbucnirea conflictului sirian în 2011, când forţele guvernamentale au lansat o represiune mortală asupra protestatarilor paşnici. De atunci, conflictul s-a transformat într-un război multi-front în care sunt implicate ţări vecine, actori non-statali şi puteri globale, inclusiv Rusia şi SUA.

Copiii refugiaţi în provincia Daraa, în sudul Siriei, continuă să înveţe într-un hambar. Nu sunt scaune pentru toţi, aşa că unii trebuie să înveţe din picioare sau stând pe pietre. FOTO Getty Images

În Sudanul de Sud, mii de copii sunt nevoiţi să poarte arme şi să lupte în ţara sfâşiată de conflict.

Nu toţi copiii sunt recrutaţi forţat. Mulţi s-au alăturat grupurilor armate, deoarece consideră că nu au altă opţiune

Mahimbo Mdoe, reprezentantul UNICEF al Sudanului de Sud. 

În 2018, grupurile armate din regiunea Yambio din Sudanul de Sud au eliberat peste 300 de soldaţi-copii (dintre care 87 erau fete care au fost supuse în mod repetat unor abuzuri sexuale) în cadrul unui program susţinut de ONU pentru dezarmarea şi reintegrarea copiilor în societate.

Băiat înarmat, înrolat în armată, în Fâşia Gaza. FOTO Getty Images

Copil soldat loial guvernului, în Monrovia, Liberia. FOTO Getty Images

Şcoala - un pericol pentru copii din zonele de conflict

Elevii din zonele afectate de conflicte sunt de două ori mai expuşi riscului de a abandona şcoala din pricina cauza atacurilor asupra unităţilor de învăţământ decât cei care trăiesc în locuri pasnice.

Atacurile asupra şcolilor sunt o încălcare a dreptului internaţional umanitar, dar ştim cu toţii că în război nu există reguli. În 15 din cele 20 de naţiuni expuse conflictelor, forţele rebele au preluat şcolile în scopuri militare. Elevii erau adesea împiedicaţi să asiste la ore ţi în multe cazuri fetele erau ucise pentru a opri educaţia femeilor. Doar în prima jumătate a anului 2017, ONU a raportat peste 500 de atacuri asupra şcolilor din 20 de ţări, cele mai mute dintre acestea fiind înregistrate în Yemen, Sudan de Sud, Siria, Afganistan şi Republica Democrată Congo.

Aceste fete continuă să înveţe la o şcoală din Hedeidah, Yemen, în ciuda faptului că aceasta a fost ţinta unui atac aerian. FOTO Reuters

Două milioane de copii yemeniţi nu sunt şcolarizaţi, dintre care aproape o jumătate de milion au abandonat şcoala de la escaladarea conflictului în care se luptă rebelii houthi cu forţele guvernamentale, susţinute din 2015 de o coaliţie condusă de Arabia Saudită. ONU a pus coaliţia condusă de Arabia Saudită pe o listă neagră după ce a efectuat, în 2016, 38 de atacuri asupra şcolilor şi spitalelor, ucigând şi mutilând 683 de copii.

Coronavirusul, devastator în comunităţie sărace

Peste 385 de milioane de copii trăiesc în condiţii de sărăcie extremă, ceea ce poate avea consecinţe pe viaţă în dezvoltarea lor. În comunităţile din Africa, aproape jumătate dintre copii trăiesc la limita existenţei, iar dintre aceştia puţin peste 20% au vârsta sub 5 ani. Ţinând cont că primele 1.000 de zile din viaţa unui copil sunt cruciale pentru progresul în ceea ce priveşte sănătatea, nutriţia, dezvoltarea cognitivă şi multe altele, asta înseamnă că aproape 400 de milioane de copii sunt condamnaţi de la naştere pentru o viaţă întreagă de provocări.

La povara greutăţilor se adugă şi noul coronavirus. Milioane de copii care trăiesc în comunităţi vulnerabile întreaga lume suferă de impactul economic şi social de anvergură ale măsurilor necesare pentru a combate pandemia.

Peste 130 de state din întreaga lume au impuse restricţii pentru combaterea coronavirusului, ce au afectat mai mult de 1,4 miliarde de copii.

Copii dintr-o mahala din Columbia, afectată de coronavirus şi în care condiţiile de trai au devenit tot mai grele. FOTO Getty Images