În lume

articolul anterior articolul urmator

Coronavirusul şi minoritatea ultraconservatoare iraniană au făcut Parlamentul de război la Teheran

9
24 Feb 2020 08:32:13
Iulian Chifu
Două femei din Iran pozează cu portretul generalului Qasem Soleimani după ce au ieşti de la vot FOTO EPA-EFE
Două femei din Iran pozează cu portretul generalului Qasem Soleimani după ce au ieşti de la vot FOTO EPA-EFE

Alegerile generale din Iran s-au încheiat cu cea mai mare sancţiune publică încasată de regimul Ayatollahilor. Pe de altă parte, formal, conservatorii şi ultraconservatorii lui Ali Khamenei, Liderul Suprem Iranian, au preluat fără nici o greutate Parlamentul, urmând ca anul viitor, în 2021, să încerce să preia şi Preşedinţia, ultima redută a moderaţilor.

Însă aceasta e o victorie a la Pirus, pentru că ea împinge Iranul spre confruntare şi război cu SUA şi cu tot Occidentul, în timp ce în republica islamică a izbucnit şi epidemia de coronavirus: astfel, Iranul ajunge statul cu cei mai mulţi morţi din afara Chinei şi cu impactul cel mai rapid, originea fiind, în mod nefericit, tocmai oraşul sfânt Qom, sediul ayatollahilor şi al puterii religioase care domină statul Iranian.

Alegeri de război

De la început, alegerile au fost concepute şi pregătite pentru a marca preluarea puterii de către conservatori şi ultra-conservatori. Nu că ar ajuta prea mult, Parlamentul fiind mult prea decorativ în cadrul puterilor din statul iranian. După relatările celor din mandatul anterior, deşi majoritar moderat, Majlisul nu a putut să vadă nici jumătate din legile aprobate active, acestea fiind anulate de celelalte puteri exterioare Legislativului ale Iranului. Apoi când a vrut să-l demită pe ministrul de Interne, în urma represiunilor împotriva protestatarilor, nu au putut deloc să abordeze subiectul, fiind blocat de Liderul Suprem şi de către Gardienii Revoluţiei Islamice.

La fel de puţine şanse a avut Parlamentul Iranian atunci când guvernul a dublat preţul intern al benzinei - reducând subvenţiile - în noiembrie, de unde explozia de proteste. Tot fără şanse. De aceea s-au şi suprapus multiple motive care au făcut ca lumea să fie reticentă, nemulţumită şi să prefere să stea acasă în vinerea alegerilor. Deşi ministrul de interne iranian a salutat ca acceptabilă prezenţa înregistrată şi a dat vina pe vreme, coronavirus, proteste, de fapt nemulţumirile rezidă cu totul şi cu totul altundeva. Iar prezenţa la vot e singura formulă a oamenilor de a da o lovitură şi un vot de blam regimului Republicii Islamice, în integralitatea sa.

Pe de altă parte, concentrarea conservatorilor şi retragerea lui Ali Larijani, preşedintele Parlamentului - care-şi pregăteşte, cel mai probabil, o candidatură prezidenţială - însoţită de prezenţa slabă la urne a deschis uşa unei majorităţi dure, ultraconservatoare. De fapt, diferenţa este între a împinge ţara spre conflict şi război, de confruntare cu Occidentul în general, inclusiv prin retragerea din JCPOA, acordul nuclear, dar şi de război cu SUA în tot Orientul Mijlociu, prin respingerea oricărei forme şi canal de negociere – abordarea conservatorilor – şi angajarea SUA respectiv menţinerea acordului JCPOA şi păstrarea neatinsă a criteriilor convenite privind îmbogăţirea uraniului şi accesul la bomba nucleară, în varianta moderaţilor.


Liderul moderat Hassan Rouhani FOTO EPA-EFE / Abedin Taherkenareh

Construcţia victoriei în regimuri autoritariste: Blocarea candidaturilor moderate

În ciuda sistemului său complicat de instituţii şi echilibre, cu religia dominând alegerile posibile, în evaluarea candidaţilor şi dominaţia în eşafodajul de putere statal, Iranul rămâne o republică autoritaristă, în care Liderul Suprem e decisiv iar votul e mai degrabă un exerciţiu ritualic, cam ca-n România lui Ceauşescu. Aşa s-a construit şi victoria de vineri: anterior toţi candidaţii opoziţiei, cei reformişti sau dizidenţa au fost respinşi, în timp ce independenţii alături de moderaţi au avut tot mai puţine şanse de a participa, măcar, la alegerile generale pentru a ocupa fie şi fotoliile de parlamentari.

Iar instrumentarul trece pe la Consiliul Gardienilor, instituţia care evaluează candidaţii şi permite sau nu prezentarea lor în alegeri. Din 16.000 de candidaţi, mai mult de jumătate au fost respinşi, de data aceasta motivaţiile fiind legate de evaluarea structurii conservatoare de clarici şi jurişti a angajamentului acestora faţă de Islam, a modului în care privesc, respectă şi susţin sistemul dominat de legea religioasă în faţa celei administrative în Republica Islamică Iran.

Şi rezultatele erau, astfel, previzibile: majoritatea celor eliminaţi erau candidaţii reformişti, dizidenţi, dar şi moderaţii preşedintelui Hassan Rouhani, majoritari în precedentul Parlament. Opoziţia, cu moderaţi cu tot, nu a avut candidaţi în 230 din cele 290 circumscripţii ale Parlamentului din cauza eliminării lor şi interdicţiei de a candida, în timp ce 90 dintre actualii parlamentari nu au primit acceptul de a candida din noi, 81 dintre ei fiind moderaţii.

Rezultatul a fost, deci, previzibil: conservatorii şi ultraconservatorii au luat 200 de locuri din 290. Moderaţii doar 17 (previziunea era de 20, de la majoritatea de azi), în timp ce independenţii care-i secondează erau estimaţi la 28 doar (din 68 în Parlamentul care pleacă). În capitala Teheran, după eliminarea, practic, a tuturor contestatarilor şi moderaţilor, cele 30 de locuri au revenit conservatorilor şi ultraconservatorilor. Asta într-un oraş emblemă a rezistenţei şi a moderaţilor.

Potrivit rezultatelor iniţiale disponibile, 14 dintre apropiaţii preşedinţiei lui Ahmadinejad - fostul preşedinte ultracoservator şi antisemit - şi fostul guvernator al băncii centrale în timpul preşedinţiei sale au fost aleşi. În plus, fostul primar de Teheran Mohammad Bagher Ghalibaf, un conservator dur veteran al războiului Iran-Irak şi fost comandant al Corpului Gardienilor Revoluţiei Islamice, a fost ales şi e cel mai probabil preşedinte al Parlamentului, după ce fusese ameninţat de administraţia moderată că va fi anchetat pentru afacerile sale imobiliare. Practic, Preşedintele Hassan Rouhani a rămas ultima redută moderată din Iran.

Referendumul ascuns: prezenţa la vot

Dacă alegerile iraniene sunt, în general, exerciţii de imagine cu final aşteptat, prezenţa la vot este cea determinantă şi care asigură legitimitatea Parlamentului şi pretenţiile legat de democraţia electivă în Iran. De această dată, referendumul legat de actuala prezenţă la vot a fost unul ratat pentru regim. Într-adevăr, cu 42,5% prezenţa la vot în date oficiale şi 25% în Teheran – după prelungirea votului de 6 ori, cu 6 ore, în cele 55.000 de secţii de votare din Iran, după anunţuri de propagandă repetate la televiziunea oficială că lumea stă la cozi şi e nebunie la vot şi, respectiv, apelurile repetate ale Liderului Suprem, Ali Khamenei, care a ajuns să spună că a vota la alegeri e datorie religioasă a fiecărui credincios. Un eşec usturător al regimului!

Într-adevăr, putem vorbi despre mişcarea de rezistenţă care a avut două slogane, eu nu mă duc la vot şi nu votez, ambele construite ca reacţie la eliminarea de pe liste şi absenţa părţii covârşitoare din candidaţii opoziţiei, moderaţi şi reformatori. În lipsa unor figuri cu care să poată vota, lumea nu a mai venit la vot. Deci este falsă aserţiunea că au câştigat conservatorii şi ultraconservatorii, cu atât mai mult la Teheran, cât este vorba despre alegeri fără legitimitate pentru un organism reprezentativ care nu poate face nimic, darămite să reprezinte poporul, pentru că e subminat de instituţiile clericale şi cele dependente de liderul suprem fără legătură cu democraţia sau reprezentativitatea deţinătorilor puterii reale.

De fapt, votul de blam a fost total: a fost cea mai mică prezenţă la vot din istoria Iranului după 1979, momentul Revoluţiei Islamice. În plus, descalificarea reformiştilor a dus la nivele de neimaginat a prezenţei, respectiv sub 50% pentru prima oară în istorie. Mai adăugăm aici, comparativ, prezenţa din 2014 la 64%, din 2016 la 62% iar cel mai mic înregistrat vreodată anterior, 51% în 2004. Astfel, când a avut candidaţi reformişti, când a existat o miză reală şi, nu întâmplător, când au câştigat moderaţii şi la Preşedinţie, şi în parlamentare, prezenţa a fost substanţială.

Acum, la 42,5% - cu 2,5% mai mult decât estimările şi suspiciuni privind prezenţa adevărată – realitatea se conturează extrem de trist, iranienii fiind suspicioşi şi în legătură cu ceremoniile excesive pentru generalul Soleimani, pe motivaţia reală din doborârea avionului Ukrainian International şi pe motivele dublării litrului de benzină şi a tuturor bunurilor la Teheran. Cetăţenii sunt nemulţumiţi de situaţia economică, de lipsa capacităţii de a negocia cu americanii ieşirea de sub sancţiuni dar, în schimb, continuarea aventurilor militariste în Orientul Mijlociu, ţările Golfului şi Nordul Africii.


FOTO Getty Images

Inamicul ascuns: coronavirusul!

Marile temeri şi evaluări catastrofale la nivelul establishmentului iranian vin din estimarea, de către ministerul de Externe, a probabilităţii de 80% ca Preşedintele Donald Turmp să fie reales pentru un nou mandat. Apoi iranienii consideră că ieşirea Marii Britanii din UE poate duce la decuplarea Londrei de Paris şi Berlin în susţinerea menţinerii JCPOA, aşa cum o face Franţa şi Germania.

Asta în timp ce Liderul Suprem religios Ali Khamenei însuşi consideră că SUA continuă sancţiunile şi presiunile de după ieşirea din JCPOA nu pentru că ar fi nemulţumită de situaţia rachetelor balistice şi cea a ingerinţelor Iranului în treburile interne ale vecinilor săi şi ale tuturor statelor din Orientul Mijlociu, ci pentru a determina schimbarea de regim la Teheran, pe fondul revoltelor publice. Iar propaganda publică notează tot mai mult materialele cu cetăţeni iranieni care anunţă că preferă încă 6 ani de sancţiuni şi izolare, respective vădere economică decât ţara lor să-şi piardă independenţa.

De altfel, eforturile regimului de a bloca moderaţii au fost observate de către autorităţile de la Washington care au impus de joi, în ajunul alegerilor, sancţiuni pentru nu mai puţin de 5 membri ai Consiliului Gardienilor pentru activitatea lor de blocare a poporului iranian de a avea alegeri libere şi corecte pentru “a-şi alege corect liderii”.

Dar poate cel mai mare duşman al Iranului de azi este chiar coronavirusul COVID 19. O epidemie majoră a izbucnit, având drept sursă chiar oraşul religios Qom, o abordare simbolică de primă importanţă, costisitoare pentru persoanele implicate, pe toată linia. Duminică erau deja 43 de cazuri confirmate – faţă de 28 în ziua votului, vineri, dintre care 8 morţi, cea mai mare rată de decese şi creştere din afara Chinei. Şcolile, universităţile şi centrele culturale din 14 provincii au fost închise, în timp ce Pakistanul şi Turcia au închis graniţele cu Iranul de sâmbătă, pregătind spitale de campanie în costuri pentru tratarea celor ce vor să intre în ţările respective din zona de impact mjoră din Iran.

Această situaţie şi sursa primară la Qom - face ca la nivelul imaginii şi prestigiului să existe probleme majore: de ce religia care nu a protejat oamenii de coronavirus, de ce exact acolo unde sunt centrele religioase au izbucnit contaminările şi epidemia, de ce Dumnezeu nu ajută, după izbucnirea epidemiei, la stoparea şi blocarea evoluţiei sale. La nivelul legitimităţii regimului Ayatollahilor, aceste elemente sunt de primă importanţă.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

9 Comentarii

spaima vitelor
24.02.2020, 10:23:07

Interesant cum somitatile publice vad moderatie in regimurile TERORISTE ISLAMICE..........

0 (4 voturi)
Ghe Stoian
24.02.2020, 10:32:41

nenea Chifu : blog de 5 bani ! Talmes-balmes: nu intelege nimeni nimic concret, in afara de prezenta la vot !

+2 (8 voturi)
mindrescu costel
24.02.2020, 11:16:14

daca nu e de la americani, coronavirusul e primit cu relaxare de maimutele persane salam aleikum !

+2 (4 voturi)
Goguţă
24.02.2020, 11:47:53

Putin sub prezenta de la vot de la noi cand a fost 47%

+1 (3 voturi)
mindrescu costel
24.02.2020, 11:50:19

goguta puta salut ! ce mai face piticotul de la kremlin ???

-1 (5 voturi)

Vezi toate comentariile (9)