Criza ruso-turcă. Turcia acuză Rusia de „epurare etnică“ în Siria

Premierul turc Ahmet Davutoglu a acuzat Rusia de „epurare etnică“ la adresa arabilor sunniţi şi turkmenilor din nordul Siriei, unde Moscova efectuează atacuri aeriene de două luni, relatează DPA online, potrivit Mediafax.

Ruşii „vor să expulzeze, vor să epureze etnic această regiune“, a declarat Ahmet Davutoglu pentru presă.

Rusia vrea să-şi protejeze bazele, dar şi fiefurile Guvernului sirian, a spus el.

„Lupta lor nu este împotriva Daesh“, a subliniat premierul turc, referindu-se la organizaţia teroristă Statul Islamic (SI), care ocupă vates teritorii în Irak şi Siria.

Davutoglu a apreciat, totodată, că bombardamentele ruse vor determina până la trei milioane de sirieni să fugă din ţară, care vor spori povara refugiaţilor în Turcia şi Europa.

„Dacă aceste bombardamente continuă, nu pot să vă spun câte milioane (de oameni) vor veni în plus în Turci“, a avertizat el.

Peste patru milioane de sirieni şi-au părăsit ţara de când a începutul războiul civil, în 2011, dintre care peste 2,2 milioane s-au refugiat pe teritoriul turc.

Sute de mii dintre ei au părăsit deja Turcia, recurgând la călătorii pline de pericole, la bordul unor ambarcaţiuni, către Europa.

Uniunea Europeană (UE) şi-a intensificat cooperarea cu Turcia, în speranţa că Ankara va opri fluxul de migranţi către blocul european, promiţând autorităţilor turce ajutoare în valoare de aproximativ 3,2 miliarde de dolari.

Fricţiunile turco-ruse în problema siriană

Tensiunile dintre Ankara şi Moscova au escaladat începând din 24 noiembrie, când Turcia a doborât un bombardier rus în apropierea frontierei sale cu Siria.

Rusia a lansat atacuri aeriene în Siria la sfârşitul lui septembrie, în sprijinul Guvernului preşedintelui sirian Bashar al-Assad, după ce trupele acestuia înregistraseră înfrângeri importante în lupta împotriva grupărilor rebele.

Cele mai multe atacuri aeriene ruse par să-i vizeze pe aceşti rebeli, dar şi grupări islamiste extremiste precum Ahrar al-Sham şi Frontul Al-Nusra, filiala siriană a reţelei teroriste Al-Qaida.

Însă unele din atacurile Moscovei au lovit miliţii turkmene, care întreţin legături cu Turcia şi care luptă alături de alţi rebeli.

Turcia este unul dintre cei mai importanţi susţinători ai unor grupări rebele - în principal sunnite - care luptă împotriva lui al-Assad.

Unele dintre fiefurile Guvernului se află în regiunile de coastă de la Latakia şi Tartus, de unde este originară familia al-Assad. Rusia deţine o bază navală-cheie în această regiune, singura care-i oferă acces la Mediterana.

Rusia a acuzat Turcia că permite Statului Islamic să efectueze o contrabandă cu petrol prin care se finanţează, acuzaţii pe care Ankara le dezminte.

Viitorul lui Bashar al-Assad, discutat la Riyadh

Frontiera dintre Turcia şi Siria este „poroasă“ de mai mulţi ani, în sensul că este folosită adesea de către militanţi pentru a intra şi ieşi din această ţară devastată de război. Însă, ultimele luni, armata pare că a consolidat securitatea frontierei.

Statele Unite, un important aliat al Turciei, au recunoscut că unele porţiuni ale frontierei turce cu Siria controlate de către SI nu au fost încă „sigilate“.

Principalele grupări ale opoziţiei şi rebelilor sirieni participă în prezent la o reuniune în Arabia Saudită, cu speranţa să ajungă la o poziţie comună în vederea unor negocieri cu marile puteri cu privire la viitorul ţării.

Conferinţa de la Riyadh are loc în urma unor negocieri între diplomaţi de rang înalt din 20 de ţări la Viena, în octombrie, reuniune la care a participat pentru prima dată şi Iranul, cel mai apropiat aliat al lui al-Assad.

Un punct major de disensiune în negocierile de la Viena a fost soarta lui al-Assad, notează Mediafax.