În lume

articolul anterior articolul urmator

Cum a ajuns Cartelul Jelisco Noua Generaţie să instaureze teroare în Mexic. Povestea grupării criminale

4
3 Apr 2021 16:48:48
Autor: Cristina Ene
Autorităţile mexicane au descoperit 29 de cadavre şi rămăşiţe umane în Tlajomulco, statul Jalisco ianuarie 2020 FOTO EPA-EFE
Autorităţile mexicane au descoperit 29 de cadavre şi rămăşiţe umane în Tlajomulco, statul Jalisco ianuarie 2020 FOTO EPA-EFE

Luna trecută, Cartelul Jalisco Noua Generaţie a abandonat cadavrul unui trădător pe banca unui parc din oraşul turistic Tlaquepaque, situat în statul Jalisco, în apropiere de capitala Guadalajara. Sacul negru în care era înfăşurat era însemnat: „El Traicionero”.

Cu o activitate de peste un deceniu şi mai puţin faimos la nivel internaţional decât cartelul Sinaloa, Cartelul Jalisco Noua Generaţie are o reputaţie sângeroasă acasă unde violenţele şi capacitatea paramilitară au devenit o ameninţare la adresa securităţii naţionale vizându-l chiar pe preşedintele naţionalist Andrés Manuel López Obrador, scrie The Guardian.

Incidentele recente arată că războiul declarat drogurilor nu a reuşit să domolească setea de sânge şi putere ale cartelului.

Luna trecută, asasinii cartelului au creat o ambuscadă asupra coloanei şefului poliţiei din Ciudad de México, capitala Mexicului, ucigând trei persoane.

Specialistul în probleme de securitate Eduardo Guerrero explică: „Dispun de bani, arme de ultimă generaţie, grupări paramilitare şi vehicule militare... constituie o provocare serioasă la adresa guvernului mexican, mai ales în oraşe mici şi medii unde un detaşament de 50 de agenţi poate în mod evident depăşi forţele de ordine locale”.

Potrivit site-ului de investigaţii privind crima organizată din America Latină InSight Crime, cartelul Jalisco a luat fiinţă în iulie 2010, după uciderea de către armata mexicană a lui Ignacio “Nacho” Coronel- iniţiatorul comerţului cu metamfetamină în Guadalajara - pe care Agenţia de Combatere a Drogurilor (DEA) a descris-o ca pe o lovitură devastatoare dată cartelului Sinaloa.

Eliminarea acestui gangster a provocat o ruptură în interiorul cartelului care a deschis calea unui nou grup de traficanţi. Totuşi există indicii că totul a început de fapt cu trei ani mai devreme, în 2017, în urma unui incident - un traficant a vărsat un pahar de ceai pe un rival în cadrul unei reuniuni în oraş.

Cât de banal a fost gestul, el a declanşat însă o serie sângeroasă şi contrariantă de trădări, conflicte armate şi masacre care în cele din urmă a dat un câştigător, şi anume grupul condus de Nemesio Oseguera Cervantes sau „El Mencho„ - un fost ofiţer de poliţie vânat în prezent de DEA care a pus pe capul său o recompensă-record de 10 milioane de dolari.

Spre deosebire de liderul închis al cartelului Sinaloa, El Chapo, dornic să fie în lumina refectoarelor, El Mencho e atât discret că abia pot fi găsite imagini cu el. Se ştie că a muncit în SUA în anii 1980 dar altfel biografia lui e obscură.

Armata mexicană a încercat să-l captureze în sudul statului Jalisco, unde presupuneau că se refugiase, dar operaţiunea s-a încheiat prost, cu doborârea unui elicopter militar.

Un observator al lumii subterane a traficanţilor, spune: „ Nu l-aş recunoaşte într-un restaurant. Nu cred că aş fi capabil. Este un lider indiscutabil, dar este la fel de discret. Are un bastion de control în sudul Jalisco. Nimeni nu se atinge de el şi nimeni nu-l înfruntă. Este un om fericit”.

Potrivit acestei surse anonime, El Mencho ar fi un bărbat de vârstă mijlocie cunoscut pentru jovialitatea sa (simpático) şi repertoriul bogat de glume. „Dar are un caracter şi foarte, foarte exploziv”.

Puţini sunt mai familiari cu puterile cartelului decât locuitorii din Sierra de Ahuisculco, un lanţ muntos din vestul  Guadalajara, unde cartelul are tabere de antrenament şi laboratoare secrete pentru droguri sintetice traficate în nordul SUA. În apropiere sunt două porturi la Pacific, Manzanillo şi Lázaro Cárdenas,  prin care compuşi chimici sunt aduşi din China şi care au devenit locaţii strategice pentru activitatea cartelului.

„Te temi să ieşi noaptea pe străzi. Te temi să-şi scoţi copiii din casă”, spune un localnic care povesteşte cum asasinii patrulează pe străzi în maşini blindate şi echipaţi cu veste anti-glonţ imprimate cu însemnele cartelului.

Oraşul a fost mulţi ani un mediu de vânătoare a lorzilor drogurilor puternic conectaţi politic - în ultimii şase ani însă, spun localnicii, violenţele au atins cote insuportabile.

„Nu am trecut niciodată printr-un război civil, dar cred că ce trăim acum seamănă cu un război. Trăim în teroare şi incertitudine. Am cunoştinţă de trei sau patru oameni care au dispărut. Nu e nimic aici care să nu fi pierdut pe cineva”, a dezvăluit un localnic din Sierra de Ahuisculco.

În 2019, 138 de saci cu rămăşiţe umane au fost găsiţi abandonaţi într-o pădure din apropiere.
„Vedem toate aceste lucruri şi nu facem nimic, întrucât ştim cam ce ne aşteaptă dacă procedăm altfel”, a comentat un alt localnic.

Violenţele şi confruntările dintre cartel şi bandele rivale au avut un impact teribil asupra capitalei Jalisco - odinioară unul dintre cele mai dinamice şi mai bogate cultural oraşe din Mexic, Guadalajara a devenit o sursă de doliu şi cruzime de neînţeles.

 Enrique Alfaro, guvernatorul statului Jalisco spune: „Trăim vremuri grele întrucât grupuri criminale încearcă să destabilizeze statul şi să creeze o atmosferă de teroare”.

Acesta a trimis armata după ce, cu câteva săptămâni în urmă predecesorul său, Aristóteles Sandoval, a fost împuşcat într-un restaurant în cadrul unei lovituri plănuite meticulos pe care multe voci au pus-o pe seama asasinilor cartelului Jalisco.

În fiecare miercuri, mame, soţii, surori şi fiice disperate se adună în faţa institutului de criminalistică în speranţa că vor afla veşti despre cei dispăruţi.

„Este o frăţie a durerii”, spune lidera grupului de femei, Martha Leticia García, în timp ce aşteaptă să vadă imaginile cu părţi ale corpului scoase din mormintele colective.

Fiul său a dispărut în 2017.García descrie cum se desfăşoară toată rutina de recunoaştere a rămăşiţelor umane dezgropate de autorităţi: „Te uiţi la lucrurile care apar pe ecran şi te gândeşti: acel braţ mi se pare cunoscut...E ceva îngrozitor oroarea la care suntem martori în acest stat”.

O altă mamă şi-a recuperat doar anumite părţi din corpul fiului, răpit în 2019 şi torturat într-o casă special amenajată, El Mirador: „Au găsit o mână, trunchiul şi un braţ. Lipsesc încă celelalte”.
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

4 Comentarii

adrian hora
3.04.2021, 17:26:23

si ei blocheaza accesul turistilor romani la gramada, pentru ca printre ei sunt strecurati carausi.

-1 (3 voturi)
Mihai din Bucuresti
3.04.2021, 18:39:38

ALO AMERICA SUNT VECINI!ASTIA NU-S TERORISTI?SAU NU AU PETROL CA TARILE ARABE?

-3 (5 voturi)
CRISTIAN MIHAI VIRVOREA
3.04.2021, 18:00:44

Nu stau in picioare asemenea explicatii. Doar n-au navalit hunii in Mexic. Sunt tot de-ai lor, mai cruzi dar si mai "darnici de mana". Dau baietii milioane de dolari mita politicienilor, politistilor si oficialitatilor locale. De-aia nu reuseste nici o actiune contra lor. Iar banii ajung chiar si la oamenii simpli din zona controlata. Asa merg treburile.

-3 (7 voturi)
mihai radu
3.04.2021, 20:27:57

Sunt urmașii aztecilor,ăia care scoteau inima dușmanului și o ardeau pe jăratic,nu s-a schimbat nimic !

-2 (2 voturi)
Modifică Setările