Cum va fi clima pe Terra în 2030

Calculele făcute de oamenii de ştiinţă americani arată că pe Terra clima ar trebui să semene până în 2030 cu cea din urmă cu trei milioane de ani. Studiul cercetătorilor a apărut, luni, în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

Perioada la care face trimitere acest studiu este jumătatea pliocenului, când clima terestră era aridă, America de Nord şi America de Sud nu erau încă unite, Groenlanda nu era încă acoperită de gheaţă, iar nivelul oceanelor era cu 18 metri mai ridicat. Temperaturile erau cu 1,8 - 3,6 grade Celsius mai mari decât în epoca actuală.

„Ne îndreptăm spre schimbări foarte spectaculoase într-un timp extrem de scurt„ , a declarat Jack Williams, profesor de Ştiinţe ale Pământului şi expert în paleo-ecologie şi climatologie la Universitatea Wisconsin-Madison.

Dacă emisiile de CO2 vor continua în ritmul actual, oamenii de ştiinţă estimează că până în 2050 Terra va reveni cu 50 de milioane de ani în urmă, din punctul de vedere al climei, în zorii evoluţiei primelor mamifere (dinozaurii au dispărut în urmă cu 65 de milioane de ani).

Numeroase specii vor dispărea

Calotele glaciare au nevoie de foarte mult timp pentru a se topi complet, deci Groenlanda nu va redeveni un continent acoperit cu verdeaţă în secolul viitor, a precizat profesorul Williams pentru AFP. Iar oceanele nu vor creşte cu 18 metri.

Însă bruscheţea încălzirii climei ar trebui să ia prin surprindere speciile care au avut nevoie de milioane de ani pentru a evolua până la forma lor actuală.

„Numeroase specii vor dispărea“, a precizat acelaşi expert, coautor al studiului. „Acest lucru arată modul în care putem să mergem înapoi pe firul istoriei noastre şi al istoriei Terrei pentru a înţelege modificările actuale şi pentru a ne adapta“, a mai spus profesorul Jack Williams.

Tiparele de climă se vor schimba în mod dramatic

În Arctica, 2018 a fost al doilea cel mai călduros an înregistrat vreodată, ca parte a tendinţei de încălzire ce ar putea schimba în mod dramatic tiparele de climă, arată un raport dat publicităţii marţi de către Administraţia Naţională Oceanică şi Atmosferică (NOAA), relatează Reuters.

"Temperatura aerului în ultimii cinci ani în Arctica a depăşit toate recordurile anterioare înregistrate începând cu 1900“, potrivit raportului anual NOAA, Arctic Report Card 2018, care susţine că anul 2018 a fost al doilea după 2016 din punctul de vedere al creşterii temperaturilor globale din regiune.

Este vorba despre cel mai recent avertisment referitor la schimbările climatice făcut de agenţiile guvernamentale americane, deşi preşedintele Donald Trump s-a declarat sceptic referitor la acest fenomen şi a promovat o agendă în favoarea combustibililor fosili.

Potrivit studiului, încălzirea zonei Arctice continuă într-un ritm aproape dublu faţă de restul planetei, iar această tendinţă pare să modifice forma şi puterea curentului de aer „jet stream“, care influenţează vremea din emisfera nordică.

„Creşterea temperaturii atmosferice în Arctica are ca rezultat un curent jet-stream neobişnuit de lent şi de vălurit, care a coincis cu fenomene meteo anormale“, se mai spune în raport, precizându-se că schimbarea modelelor de climă au adus deseori temperaturi deosebit de reci în zone situate la sud de Cercul Arctic.

Spre exemplu, „un val de furtuni de iarnă severe în estul Statelor Unite în 2018, precum şi valul de vreme extrem de rece din Europa în martie 2018, cunoscut sub denumirea 'Bestia din Est“.

Ecologiştii au avertizat cu mult timp în urmă referitor la încălzirea rapidă din Arctica, spunând că ameninţă specii precum urşii polari şi este un semnal pentru alte fenomene cu impact mai larg declanşate de schimbările climatice asupra planetei.

Oamenii de ştiinţă au avertizat că regiunea ar putea suferi pagube de trilioane de dolari provocate de încălzirea globală în domeniul infrastructurii, în deceniile următoare.

Însă topirea gheţii din Arctica a atras atenţia statelor care au teritorii în regiunea polară precum SUA, Canada şi Rusia prin deschiderea unor noi căi de navigaţie şi acces mărit către o regiune despre care se crede că este bogată în petrol şi minerale.

Atât SUA cât şi Rusia şi-au exprimat interesul referitor la stimularea forajului în regiunea Arctică, iar Rusia şi-a consolidat prezenţa militară în nord.

Raportul NOAA vine la câteva săptămâni după ce mai mult de 12 agenţii guvernamentale americane au realizat un studiu care concluzionează că schimbările climatice sunt cauzate de folosirea combustibililor fosili şi vor costa economia SUA sute de miliarde de dolari până la sfârşitul secolului.

Un studiu publicat de revizat Nature şi citat de agerpres.ro  arată că stratul de gheaţă al Groenlandei, în prezent cea mai importantă sursă de apă adăugată oceanelor, se topeşte la niveluri fără precedent în epoca modern.

Topirea are loc în prezent la un volum cu 50% mai mare decât în timpul perioadei preindustriale şi cu 33% mai mare decât în secolul XX, au descoperit oamenii de ştiinţă din universităţile americane şi olandeze care au efectuat studiul.

Stratul are în unele locuri o grosime de 1,6 km şi conţine suficientă gheaţă pentru a creşte nivelul global al mării cu 7 metri.