De ce arde Pădurea Amazoniană

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Zecile de mii de incendii care devastează în prezent porţiuni din bazinul râului Amazon sunt diferite de marile incendii de pădure din Europa şi America de Nord. Majoritatea focarelor de incendii din Pădurea Amazoniană sunt provocate de oameni, care încearcă astfel să scape de reziduuri în zonele defrişate, explică experţi citaţi de AFP.

Înmulţirea dramatică a incendiilor din Pădurea Amazoniană ilustrează, înainte de toate, accelerarea defrişărilor în acest loc numit „plămânul planetei“.

„În zona tropicală, nu doar în (bazinul râului, n. red.) Amazon, focul este folosit la scară largă pentru gestionarea terenurilor“, spune Jeffrey Chambers, de la Laboratorul naţional american Lawrence Berkeley.

„Oamenii se debarasează pur şi simplu de deşeurile agricole“, continuă el.

„O pădure tropicală nu este în general inflamabilă“, pentru că este umedă, notează el pentru AFP.

În California, în schimb, arderea deşeelor este interzisă total, căci pădurile de acolo sunt foarte uscate şi iau foc rapid.

În Pădurea Amazoniană, trunchiurile copacilor sunt duse după defrişarea unei porţiuni, în timp ce restul vegetaţiei este ars la faţa locului atunci când e mai cald, adică din iulie până în noiembrie. Asta are acolo în acest moment, relevă AFP.

Potrivit sursei citate, autorităţile au constatat acest fapt suprapunând două hărţi: cea cu focarele de incendii şi cea cu locurile despădurite. „Există o foarte putenică corelaţie între despădurire şi punctele de căldură din acest an“, spune pentru AFP Ane Alencar, directoarea ştiinţifică a Institutului de cercetare a mediului din Amazonia (IPAM).

Peste 75.000 de incendii au fost constatate în acest an în Pădurea Amazoniană.

„Focul este faza finală a defrişării“, afirmă Paulo Brando, de la Universitatea din California.

Defrisari in Padurea Amazoniana FOTO AFP

Zonă defrişată din Pădurea Amazoniană

Tăierile masive de copaci din Pădurea Amazoniană au început în anii 1970 şi au atins apogeul la sfârşitul anilor 1990 - începutul anilor 2000. În 2004, aproximativ 28.000 de kilometri pătraţi de pădure au dispăut numai în Brazilia, care deţine 60% din Pădurea Amazoniană.

Defrişările au încetinit din acel an, dar s-au reluat intens în 2014. Anul trecut, Pădurea Amazoniană a rămas fără copaci pe alţi 7.500 de kilometri pătraţi, potrivit Institutului naţional brazilian de cercetare dpaţială (INPE).

Presat, preşedintele brazilian Jair Bolsonaro a autorizat mobilizarea armatei în Pădurea Amazoniană pentru a lupta contra incendiilor.

Imagine indisponibilă

Imagine NASA care surprinde harta incendiilor din Brazilia în perioada 15-19 august FOTO EPA-EFE

De cealalată parte a Atlanticului, la Biarritz, în sud-vestul Franţei, cea mai mare pădure tropicală a planetei a devenit „o prioritate“ pentru liderii reuniţi la summitul G7. 

Preşedintele francez Emmanuel Macron l-a acuzat pe omologul său brazilian că „a minţi“ cu privire la angajamentele climatice ale ţării sale şi a decis să se opună acordului de liber-schimb UE-Mercosur.

La rândul său, premierul britanic Boris Johnson a estimat, înaintea summitului G7, că incendiile din Pădurea Amazoniană reprezintă „o criză internaţională“. 

La Sao Paulo şi Rio de Janeiro, mii de manifestanţi au ieşit în stradă şi a scandat „Salvaţi Pădurea Amazoniană!“.

Bazinul Amazon, care găzduieşte peste trei milioane de specii de plante şi animale şi un milion de membri ai comunităţilor indigene, este crucial în reglarea încălzirii globale. Pădurile absorb anual milioane de tone de emisii de carbon.

Atunci când copacii sunt tăiaţi sau arşi, carbonul pe care îl stochează este eliberat în atmosferă, iar capacitatea pădurii tropicale de a absorbi emisiile este redusă.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite