Declaraţia finală a summitului NATO de la Londra: China, menţionată în premieră. Pasul înapoi făcut de Turcia

0
Publicat:
Ultima actualizare:

Reuniţi marţi şi miecuri la Londra cu prilejul aniversării a 70 de ani de la fondarea NATO, cei 29 de aliaţi au adoptat la finalul summitului o declaraţie comună prin care încearcă, în pofida disensiunilor, să-şi exprime „solidaritatea, unitatea şi coeziunea“.

„Ne reunim la Londra, primul sediu al NATO, pentru a celebra 70 de ani de la întemeierea celei mai puternice şi mai de succes Alianţe din istorie şi pentru a marca a 30-a aniversare a căderii Cortinei de Fier. NATO garantează securitatea teritoriului nostru şi a celor un miliard de cetăţeni ai noştri, libertatea noastră şi valorile noastre comune, printre care democraţia, libertatea individuală, drepturile omului şi statul de drept“, afirmă aliaţii.

Ei îşi manifestă susţinerea faţă de Articolul 5 al Tratatului.

„Solidaritatea, unitatea şi coeziunea sunt principii de bază ale Alianţei noastre. În contextul în care lucrăm împreună pentru a preveni conflictul şi a menţine pacea, NATO rămâne fundamentul apărării noastre colective şi forumul esenţial pentru consultări şi decizii în rândul aliaţilor privind securitatea. Reafirmăm soliditatea punţii transatlantice între Europa şi America de Nord, aderarea noastră la principiile şi obiectivele Cartei Naţiunilor Unite şi angajamentul nostru solemn, aşa cum este consacrat în Articolul 5 al Tratatului de la Washington, că un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva tuturor“, se arată în textul declaraţiei publicate pe site-ul NATO la finalul summitului.

Liderii din NATO îşi reafirmă angajamentul faţă de politica uşilor deschise: „Macedonia de Nord este astăzi cu noi, aici, şi va fi în curând cel mai nou aliat al nostru“.

China, menţionată în premieră într-o declaraţie NATO

Apoi fac referire la China, o premieră pentru o declaraţie finală a unui summit desfăşurat sub egida NATO.

„Recunoaştem că influenţa crescândă şi politicile internaţionale ale Chinei prezintă atât oportunităţi, cât şi provocări pe care trebuie să le tratăm împreună ca alianţă“, subliniază ei.

China este îndemnată să participe la negocierea noilor tratate internaţionale legate de gestionarea armelor nucleare.

Înaintea summitului de la Londra, secretarul general NATO Jens Stoltenberg recunoştea că „ascensiunea Chinei are pentru toţi aliaţii implicaţii privind securitatea“.

„China are al doilea cel mai mare buget al apărării din lume“, atrăgea atenţia el, precizând că nu este vorba de crearea unui nou adversar, ci „de a analiza, a înţelege şi apoi a răspunde într-o manieră echilibrată provocărilor“.

„Acţiunile agresive“ ale Rusiei

NATO avertizează din nou în privinţa „acţiunilor agresive“ ale Rusiei, care constituie o ameninţare pentru securitatea euro-atlantică. „Ne confruntăm cu ameninţări cibernetice şi hibride“, semnalează liderii NATO.

În acelaşi timp, aliaţii îi reamintesc preşedintelui rus Vladimir Putin că NATO „nu reprezintă o ameninţare pentru nicio ţară“, aşa cum acuza el înainte de deschiderea summitului de la Londra.

În acelaşi timp, aliaţii îl îndeamnă pe secretarul general să înceapă un proces de reflecţie în legătură cu viitorul NATO.

Ori, înainte de summit, preşedintele francez Emmanuel Macron aprecia că NATO este „în moarte cerebrală“, denunţând în principal operaţiunile militare unilaterale ale Turciei împotriva kurzilor din Siria şi decizia acestei ţări de a achiziţiona sisteme antiaeriene ruseşti S-400. Aceste declaraţii au fost criticate vehement, mai ales de preşedintele american Donald Trump.

Marţi, Emmanuel Macron a insistat asupra „inamicului comun“ pe care-l reprezintă terorismul şi a deplâns faptul că nu există o definiţie identică privind acest fenomen. El s-a referit la Turcia, care califică forţele kurde din Siria drept „teroriste“, o catalogare respinsă de Franţa.

Turcia renunţă la veto

Pe de altă parte, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a acceptat să susţină planul de apărare al NATO pentru Polonia şi statele baltice, deşi anterior ameninţase că-l va bloca din cauza dezacordurilor în chestiunea kurdă.

„Am convenit asupra unui plan defensiv actualizat pentru statele baltice şi Polonia“, au anunţat Jens Stoltenberg şi preşedintele Lituaniei Gitanas Nauseda.

Planul defensiv elaborat de NATO are în vedere prevenirea unui atac al Rusiei asupra Poloniei şi celor trei state baltice: Lituania, Letonia şi Estonia, notează Reuters.

„Este un mare succes nu doar pentru ţara noastră, ci şi pentru întreaga regiune, pentru că asigură securitatea cetăţenilor noştri“, s-a felicitat preşedintele lituanian.

În lume



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite