”Evacuarea persoanelor de pe aceste insule continuă”, a anunţat Stéphane Dujarric.

 

În afară de trei morţi, înregistrate până în prezent, ”au fost raportaţi răniţi”, a anunţat purtătorul de cuvânt, fără să precizeze care este numărul acestora.

 

Între cele mai urgente nevoi se află apa potabilă şi hrana, dar şi o restabilire a legăturilor telefonice şi Internetului, potrivit lui Stéphane Dujarric.

 

”Eforturi de salvare se intensifică, însă este dificil să se ajungă în zone izolate pentru a se evalua nevoile oamenilor şi a se furniza o asistenţă”, a declarat el, evocând ”provocări logistice” şi problematica protocoalelor anticovid foarte stricte în Insulele Tonga, care ar putea complica trimiterea de personal umanitar.

 

ONU are la faţa locului 23 de angajaţi - 22 de cetăţeni ai insulelor şi o persoană străină -, mobilizate toate în salvarea victimelor erupţiei vulcanului şi tsunamiului.

Pe de altă parte, primele două avioane cu ajutoare de urgenţă şi aparatură de comunicaţii au aterizat joi în Insulele Tonga, tăiate de lume de cinci zile, în urma erupţiei şi tsunamiului devastatoare.

The first aircraft carrying humanitarian supplies arrived in Tonga five days after the South Pacific island nation was hit by a volcanic eruption and tsunami that devastated communities and spoiled most of its drinking water https://t.co/g3TQjuMCLT pic.twitter.com/fpWmduDImK

— Reuters (@Reuters) January 20, 2022

Mica naţiune de la Oceanul Pacific este izolată după erupţia, la 15 ianuarie, a Vulcanului Hunga Tonga-Hunga Ha'apai, una dintre cele mai puternice în lume din ultimele decenii, care a provocat pagube grave şi ruperea unui cablu submarin de comunicaţii care lega ţara la reţeaua de Internet şi telefonică mondiale.

Potrivit autorităţilor, două avioane militare, unul australian, iar celălalt neozeelandez, au aterizat joi pe principalul aeroport din arhipelag, pe Insula Tongatapu.

Pista a fost curăţată, după mai multe zile de muncă, de un strat de cenuşă vulcanică de 5-10 centimetri, care o făcea inutilizabilă.

”Aterizat!”, a exclamat ministrul australian al Dezvoltării Internaţionale şi Pacificului Zed Seselja, care salută sosirea unui avion de transport de tip C-17 cu ”furnituri umanitare indispensabile”.

”Un al doilea C-17 este pe drum”, a anunţat el.

Noua Zeelandă a confirmat, la rândul său, sosirea unui avion de transport militar.

”Avionul transportă (...) bidoane cu apă, kituri de adăposturi temporare, generatoare, kituri de igienă şi echipamente de comunicaţii”, a anunţat ministrul neozeelandez de Externe Nanaia Mahuta.

Primele imagini de la Nuku'alofa, capitala Tonga, surprind clădiri acoperite de cenuşă, ziduri surpate şi străzi acoperite de pietre, trunchiuri de copaci şi alte fragmente.

Penurie de apă şi hrană. Risc de boli

Arhipelagul are nevoie urgentă de apă potabilă.

”Rezervele de apă din Tonga au fost grav afectate de căderea cenuşii şi apa sărată a tsunamiului”, subliniază Katie Greenwood de la Federaţia Internaţională a Crucii Roşii şi Semilunei Roşii.

Ea avertizează că există ”un risc mare de boli precum holera şi diareea”.

Rezervele alimentare ale Insulelor Tonga nu sunt suficiente. ”Întreaga agricultură a fost ruinată”, deplânge preşedintele Adunării Naţionale Fatafehi Fakafanua.

După ce avioane au putut să aterizeze din nou, numeroase ţări şi-au oferit ajutorul. Japonia a anunţat că trimite două avioane de tip C-130. Alte ţări, inclusiv China şi Franţa, au anunţat de asemenea o asistenţă.

Măsuri stricte vizând să împiedice intrarea covid-19 în Tonga - care a fost ocolită de pandemie până în prezent - rămân în vigoare. Ajutoare urmează să fie livrate fără vreun contact fizic, iar echipajele şi pasagerii urmează să petreacă puţin timp la sol.

Ajutoare sunt trimise, de asemenea, pe mare. Două nave neozeelandeze - HMNZS Wellington şi HMNZS Aotearoa - care transportă apă potabilă şi o unitate de desalinizarea apei ce poate furniza 70.000 de litri de apă pe zi urmează să sosească în Tonga vineri.

Australia vrea să trimită tot vineri nava militară HMAS Adelaide cu material de purificare şi două elicoptere Chinook la bord.

Guvernul din Tonga a catalogat erupţia drept o catastrofă ”fără precedent” şi a anunţat că valuri au atins până la 15 metri înălţime şi au distrus toate locuinţele pe anumite insule. Trei persoane au fost ucise.

Erupţia vulcanică a fost auzită până în Alaska, la peste 9.000 de kilometri distanţă.

The violent eruption a few hours ago of the Hunga Tonga-Hunga Haʻapai volcano captured by satellites GOES-West and Himawari-8. pic.twitter.com/PzV5v9apF6

— Wonder of Science (@wonderofscience) January 15, 2022

O ciupercă de fum de 30 de kilometri înălţime a dispersat cenuşă, gaze şi ploi acide pe cele 170 de insule ale Tonga.

 

Această erupţie a provocat o enormă undă de presiune, care a traversat planeta şi care s-a deplasat cu o viteză de 1.231 de kilometri pe oră, potrivit Institutului Naţional neozeelandez de Cercetare a Apei şi Atmosferei.

 

Este nevoie de cel puţin patru săptămâni pentru restabilirea conexiunii la Internet a Tonga prin distribuitorul de cablu american SubCom.

 

Imagini satelitare Maxar Technologies surprind o vastă întindere de apă în locul în care o mare parte a vulcanului se ridica deasupra mării înainte de erupţie.

First aid flights reach Tonga 5 days after devastating volcano and tsunami struck the Pacific nation.

Military transport planes from Australia and New Zealand touched down at Tonga's main airport -- only recently cleared of a thick layer of ash https://t.co/pWXC8kNtxE pic.twitter.com/su36XAVTHj

— AFP News Agency (@AFP) January 20, 2022

Au apărut doar două insule vulcanice relativ mici.