În lume

articolul anterior articolul urmator

Egipt: pericol de război civil

0
8 Jul 2013 20:01:10
Autor: Razvan Sibii
Simpatizanţii lui Morsi şi ai Frăţiei Musulmane au demonstrat în faţa cartierului general al Gărzii Republicane. FOTO: REUTERS
Simpatizanţii lui Morsi şi ai Frăţiei Musulmane au demonstrat în faţa cartierului general al Gărzii Republicane. FOTO: REUTERS

Violenţe Confruntările între susţinătorii şi opozanţii fostului preşedinte continuă, iar o soluţie politică e greu de impus chiar şi de către armată.

Intervenţia de săptămâna trecută a armatei, în urma căreia a fost  destituit preşedintele Mohamed Morsi, ales prin vot, a dat naştere la temeri că o parte dintre adepţii partidelor islamiste implicate în procesul politic s-ar putea radicaliza. Unii comentatori au făcut trimitere, în ultimele zile, şi la războiul civil algerian din anii ’90, care a izbucnit după ce Armata a invalidat alegerile câştigate de islamişti.
 
Deocamdată, reprezentanţii Fraţilor Musulmani, principala organizaţie islamistă din Egipt, au afirmat că nu vor recurge la o campanie armată, însă sute de persoane au fost ucise, deja, în ultimele zile, în ciocniri între manifestanţi pro şi anti-Morsi. Chiar şi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, declara zilele trecute: „Siria este deja în război civil, iar Egiptul se îndreaptă în aceeaşi direcţie“. O nouă grupare islamistă, Ansar al-Shariah, s-a format în Egipt. Aceasta a ameninţat că va recurge la violenţe pentru a impune legea islamică. 
 
ÎNCĂ SE CAUTĂ PREMIER
 
Încercarea noului preşedinte interimar de a-l numi pe fostul preşedinte al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică Mohamed El-Baradei în funcţia de premier s-a împiedicat de opoziţia radicalilor religioşi salafişti. Sâmbătă, Adli Mansour anunţa că fostul preşedinte al AIEA va forma guvernul de tranziţie, dar a retras nominalizarea în scurt timp. Duminică, şeful statului mai făcea un anunţ cum că ar prefera un tehnocrat în fruntea guvernului. E vorba despre Ziad Bahaa, care a condus mai multe agenţii economice ale statului egiptean. El l-ar avea pe El-Baradei drept adjunct. Rămâne de văzut cât va rezista şi această variantă.
 
DE LA „JOS MUBARAK“ LA „JOS MORSI“ 
 
Ahmed Naguib, unul dintre liderii revoluţiei anti-Mubarak, a explicat pentru „Adevărul“ de ce s-a alăturat revoluţiei anti-Morsi şi de ce, în ciuda faptului că formaţiunea sa militează pentru un stat egiptean democratic, a aplaudat înlăturarea în forţă de la putere a Fraţilor Musulmani. Naguib este membru al Partidului Curentul Egiptean, unde este şeful departamentului de relaţii externe. Curentul Egiptean a fost format în iunie 2011 de către câţiva membri disidenţi ai aripii tinere a Frăţiei Musulmane. „Lumea ne cunoaşte mai ales ca opozanţi ai islamiştilor“, explică tânărul.  
 
„Am fost în opoziţie de la bun început şi am organizat multe dintre demonstraţiile din ultima vreme. Am avut şi doi parlamentari care şi-au dat la un moment dat demisia (în semn de protest faţă de măsurile luate de Morsi – n.red). Cam 20% din membrii noştri sunt foşti membri ai Frăţiei care au intrat în conflict cu liderii acelei formaţiuni. Au considerat că aceştia au trădat revoluţia, aşa că au plecat din organizaţie şi, împreună cu alţi membri ai coaliţiei tinerilor revoluţionari (care a condus protestele anti-Mubarak – n.red.), au format acest partid. Vreo 30% din  membri sunt tineri independenţi ca şi mine, iar 50% sunt membri ai unor formaţiuni de stânga, în principal social-democraţi“, explică Naguib.
 
ERORILE LUI MORSI
 
„Ţara se îndrepta către colaps economic, aveam probleme cu benzina, cu curentul electric, cu apa şi aşa mai departe. Şi Morsi ne-a mai şi făcut de toată jena în lume. I-a făcut pe o mulţime de preşedinţi de ţară care s-au întâlnit cu el să le fie milă de Egipt. Vladimir Putin a spus: „Acest preşedinte nu va sta la putere prea mult. De obicei, aveam ce învăţa de la preşedinţii egipteni. Acesta nu intră în acea categorie“. Pe Angela Merkel a şocat-o de-a dreptul. Dar cea mai gravă chestiune a fost însăşi siguranţa statului egiptean, care era ameninţată de către politicile implementate de către oamenii lui Morsi. E vorba în primul rând de negocierea drepturilor istorice ale Egiptului la o anumită cantitate de apă din Nil. 
 
„FRAŢII VOR TREBUI SĂ-ŞI SCHIMBE LIDERII“
 
Un Egipt cât de cât stabil şi democratic va trebui să găsească o modalitatea de a-i reintegra pe Fraţi în ordinea politică şi socială, iar Naguib e perfect conştient de acest lucru. „Trebuie neapărat să ajungem la un compromis politic. E îngrijorător faptul că armata şi poliţia i-au arestat imediat pe liderii Frăţiei Musulmane fără a urma procedurile legale. Înainte ca Fraţii Musulmani să fie readmişi pe scena politică, vor trebui să-şi schimbe liderii actuali şi să-i pună să plătească pentru toate greşelile care i-au adus în situaţia actuală“, conchide revoluţionarul, care aşteaptă viitoarele alegeri 
parlamentare pentru a candida din partea Partidului 
Curentul Egiptean. 
 
„Armata a acţionat pentru popor“
 
Schimbarea de regim din Egipt nu poate fi considerată o lovitură de stat, în primul rând pentru că armata a acţionat doar atunci când preşedintele a refuzat să dea ascultare solicitărilor repetate de a renunţa la putere venite din partea societăţii civile, a explicat la emisiunea Adevărul Live, Abdalla Mobasher, vicepreşedintele Asociaţiei Egiptenilor din România. „Morsi a promis să fie preşedintele tuturor egiptenilor, singur, primul preşedinte ales democratic. Din păcate, el a acţionat mai degrabă ca o marionetă a Frăţiei Musulmane, iar asta nu se poate accepta de la preşedintele Egiptului, cea mai mare ţară arabă”, spune Mobasher. 
 
Nemulţumirile care au scos din nou în stradă în jur de 30 de milioane de egipteni se pot explica prin restricţiile tot mai dure impuse asupra consumului, continuă acesta. „În fiecare zi, curentul electric este oprit câteva ore. Benzina nu se găseşte în fiecare zi, iar când o găseşti, stai la cozi lungi. Asta nu e admisibil într-un stat care produce petrol“, punctează doctorul Mobasher.
 

CITEŞTE MAI MULT


Ultimele zile ale lui Morsi în fruntea Egiptului. Replica preşedintelui somat să plece: „Peste cadavrul meu!“

Şeful armatei a venit la Morsi pentru a-i cere să renunţe la funcţie, avertizându-l că, în caz contrar, va trebui să dea socoteală mulţimii furioase. „Peste cadavrul meu!“, i-a răspuns Morsi luni generalului Abdel-Fattah el-Sisi, cu două zile înainte ca armata să îl îndepărteze din funcţie pe liderul islamist, potrivit unei relatări a agenţiei Associated Press.

Cum a ajuns Mohamed Morsi, de la „preşedintele tuturor egiptenilor“ la omul care a divizat ţara

Mohamed Morsi, demis miercuri de armată, îşi lasă ţara divizată deşi, după alegerea sa în iunie 2012, el a declarat în Piaţa Tahrir că va fi "preşedintele tuturor egiptenilor" şi garantul idealurilor democratice ale revoltei care a dus la înlăturarea de la putere a lui Hosni Mubarak, relatează AFP.

Economistul egiptean Ziad Bahaa Eldin va fi, „cel mai probabil“, noul premier al ţării

Ziad Bahaa Eldin, un tehnocrat care a condus mai multe instituţii economice egiptene, va fi „cel mai probabil“ numit prim-ministru în Egipt, în timp ce Mohamed ElBaradei va prelua vicepreşedinţia.

Piaţa Tahrir, epicentrul cutremurului care zguduie Egiptul. Cum ar putea Morsi, preşedintele „mazilit“, să facă pace

Zeci de mii de manifestanţi s-au adunat în piaţa Tahrir din Cairo,  pentru a apăra „legitimitatea poporului“ şi a-şi dovedi susţinerea faţă de hotărârea armatei de a-l îndepărta de la putere pe Mohamed Morsi.

Contrarevoluţia zguduie Egiptul. Negocierile pentru postul de premier continuă

Vineri seară, la două zile de la înlăturarea de la putere a primului preşedinte egiptean ales în mod democratic, Mohamed Morsi, simpatizanţii şi opozanţii fostului conducător s-au luat la bătaie pe străzile Egiptului, violenţele soldându-se cu cel puţin 36 de morţi şi aproximativ 1.000 de răniţi.

Cel puţin 25 de morţi în violenţele din Egipt

Douăzeci şi cinci de persoane au murit în violenţele din Egipt, dintre care 19 în confruntările dintre susţinătorii şi opozanţii preşedintelui Mohamed Morsi, înlăturat de la putere miercuri seara de către armată, au anunţat presa oficială şi surse din cadrul serviciilor de securitate, relatează AFP.

Egiptul, exclus din Uniunea Africană

Cei 53 de membrii ai organizaţiei de cooperare au votat suspendarea Egiptului din toate activităţile, ca răspuns la înlăturarea preşedintelui Mohamed Morsi prin lovitura de stat a Armatei, anunţă AlJazeera.

Fraţii Musulmani denunţă lovitura de stat din Egipt, avertizând că protestele vor continua

Mişcarea islamistă Fraţii Musulmani avertizează că va continua protestele paşnice faţă de înlăturarea preşedintelui Mohamed Morsi, denunţând lovitura de stat militară, conform liderului suprem al organizaţiei, Mohamed Badei, relatează CNN.

Încă o demisie la nivel înalt în Egipt

Procurorul general egiptean a anunţat vineri că va demisiona, la doar câteva zile de la reinstaurarea lui în funcţie, invocând posibile conflicte de interese în viitoarele instrumentări de dosare, potrivit unui comunicat al serviciului său de presă.

„Stratfor“: Instabilitatea politică a Egiptului este provocată de probleme vechi, nerezolvate

Criza din Egipt este mult mai adâncă decât ce se vede în ultima perioadă. Şeful Curţii Constituţionale a preluat interimatul la îndemnul Armatei, dar noul guvern se va confrunta cu aceleaşi provocări care au adus căderea lui Mohamed Morsi. Populaţia Egiptului a crescut cu mult peste posibilităţile statului şi chiar şi un stat mai puternic ar avea dificultăţi în furnizarea resurselor principale, în special combustibil şi grâu, notează „Stratfor“.

Poate o lovitură de stat să fie vreodată democratică? Criza politică din Egipt abia începe

Armata a răsturnat regimul islamist şi a preluat puterea până la alegerile prezidenţiale anticipate. Criza politică este însă departe de final.

FOTO VIDEO Cum au sărbătorit egiptenii demiterea preşedintelui Mohamed Morsi

Oponenţii preşedintelui demis Mohamed Mursi au sărbătorit în noaptea de miercuri, după ce armata egipteană a anunţat că fostul lider al ţării a fost arestat şi că vor avea loc noi alegeri prezidenţiale. Focuri de artificii au luminat cerul deasupra mulţimii agitate din Piaţa Tahrir, în timp ce străzi din capitală şi întreaga ţară s-au umplu de oameni care au început să danseze şi să strige de bucurie.

Adly Mansour, un judecător necunoscut desemnat să conducă Egiptul în perioada de tranziţie, după demiterea preşedintelui Mohamed Morsi

Preşedinte al Curţii Constituţionale de doar câteva zile, judecătorul Adly Mansour a fost desemnat miercuri de armată să conducă cea mai populată ţara arabă, succedându-i preşedintelui islamist demis Mohamed Morsi.

De ce sunt egiptenii atât de nemulţumiţi de Morsi. Cum s-a achitat preşedintele de îndatoririle sale, în primul an de mandat

În timp ce armata egipteană şi grupurile de opoziţie îl îndepărtau de la putere pe Mohamed Morsi, întreaga lume se întreaba de ce sunt, de fapt, nemulţumiţi egiptenii de preşedintele pe care l-au ales, în mod democratic, în urmă cu un an.

Cine este generalul Sisi, cel care l-a arestat pe preşedintele egiptean?

Şeful Armatei egiptene, generalul Abdel Fattah al-Sisi, a devenit figura cheie a noilor revolte din Egipt după arestarea preşedintelui Morsi. În acest moment, generalul Sisi a preluat conducerea ţării.

 
 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările