În lume

articolul anterior articolul urmator

Azurduy, nu Bolivia

8
21 Jul 2015 12:13:37
Caterina Preda
Statuia Juanei Azurduy din Buenos Aires. Imagine: AP Photo/Natacha Pisarenkoe
Statuia Juanei Azurduy din Buenos Aires. Imagine: AP Photo/Natacha Pisarenkoe

Săptămâna trecută, în locul statuii lui Cristofor Columb din Buenos Aires a fost plasat un monument dedicat unei eroine a independenţei celebrată în Bolivia şi Argentina, Juana Azurduy. Inaugurată în prezenţa celor doi preşedinţi, Cristina Fernandez de Kirchner din Argentina şi Evo Morales din Bolivia, statuia Juanei este un alt gest de celebrare postumă a eroinei uitate.

 

Înlocuirea eroilor de piatră

„Schimbarea politică înseamnă adesea schimbarea oamenilor de bronz”, scria antropologul Katherine Verdery în cartea sa Viaţa politică a trupurilor moarte. La Buenos Aires, o astfel de schimbare simbolică a avut loc săptămâna trecută în piaţa centrală din faţa palatului prezidenţial La Casa Rosada. În 2013 era înlăturată statuia lui Cristofor Columb care data din 1921 fiind finanţată de comunitatea de italieni, extrem de importantă în Argentina pentru a celebra centenarul indepedenţei statului. Statuia care i-a luat locul, dedicată eroinei independenţei boliviene, Juana Azurduy, a fost inaugurată pe 15 iulie 2015 şi a costat 1 milion de dolari.

Juana Azurduy (1780-1862)

Juana Azurduy celebrată recent la Buenos Aires este una dintre femeile care a participat la procesul de indepedenţă şi care a fost mult timp uitată. Juana Azurduy l-a acompaniat pe soţul său Manuel Ascenscio Padilla în lupta pentru independenţa Alto Peru (Bolivia de astăzi) de Spania şi la moartea acestuia a devenit liderul trupelor. Pentru că se credea că s-a născut în La Plata, în Argentina de astăzi, ea este celebrată de ambele ţări.

Se spune că Simon Bolivar care a vizitat-o pe Juana în 1825 i-ar fi mărturisit lui Antonio Jose de Sucre că ţara ar fi trebuit să se numească nu Bolivia în onoarea sa, ci Azurduy sau Padilla pentru că ei sunt cei care au eliberat cu adevărat teritoriul său. Soarta eroinei uitate a independenţei boliviene s-a încheiat destul de trist. Recunoscute fiindu-i eforturile ca urmare a întâlnirii cu Simon Bolivar, aceasta a primit gradul de locotenent colonel şi un sprijin financiar sub forma unei pensii care i-a fost întreruptă însă în 1830. În final, Juana murea ca cerşetoare pe 25 mai 1862 când împlinea 82 de ani, trupul fiindu-i depus într-o groapă comună. Peste 100 de ani, rămăşiţele sale au fost exhumate şi depuse în mausoloeul construit pentru ea în capitala constituţională a Boliviei, Sucre.

Eu am descoperit-o pe Juana Azurduy vizitând Sucre numit şi oraşul alb din cauza multelor clădiri (mai ales biserici) de un alb imaculat în urmă cu 2 ani. În acea iarnă boliviană am asistat la celebrările pentru naşterea sa (11 iulie) care au ocupat oraşul rămas parcă în secolul Juanei.

În 2009 actuala preşedintă a Argentinei, Cristina Fernandez de Kirchner (CFK) o promova pe Azurduy la gradul de general. În 2010, alături de preşedintele bolivian, Evo Morales, CFK semna un act care instituie celebrarea zilei de naştere a Juanei drept zi a prieteniei argentino-boliviene. În 2014, figura Juanei Azurduy era plasată şi pe bancnota de 10 pesos. O recunoaştere postumă a fost promovată şi de guvernul lui Evo Morales. În 2009, Juana Azurduy era promovată la gradul de mareşal şi declarată eliberatoare a Boliviei. Un ajutor pentru mame a fost creat de guvernul Morales purtându-i numele.

Cristofor Columb (1450-1506)

În 1492, Cristofor Columb ajungea pentru prima dată în Marea Caraibelor, fiind considerat cel care ”descoperă” America pentru europeni. În anii următori, acesta a mai realizat două alte călătorii care au permis apoi colonizarea de către spanioli a Americilor. Cristofor Columb al cărui simbol este încă important în America latină, pieţe, străzi, teatre îi poartă numele, statuile sale ocupă locuri importante din oraşe sud-americane, nu mai este însă un nume stimat de toţi cetăţenii latino-americani. Dovedit fiind un autor al crimelor comise împotriva populaţiilor autohtone întâlnite în primele călătorii de descoperire, Columb nu mai este celebrat drept cel care a ”descoperit” America, care exista foarte bine şi înainte să fie ”descoperită”, ci mai degrabă blamat pentru efectele călătoriilor sale. Preşedinţii parte ai curentului denumit ”noua stângă” conduşi de Hugo Chavez (Venezuela, 1998-2013) precum Evo Morales din Bolivia, dar şi Cristina Fernandez de Kirchner au pus accentul pe nevoia înlocuirii eroilor albi, europeni cu reprezentanţi locali, precum Azurduy.

Vă aştept şi marţea viitoare cu un alt articol despre America latină!

Între timp, puteţi urmări alte ştiri latino-americane pe pagina mea de Facebook, Observator America latină.

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

8 Comentarii

marius cristian
21.07.2015, 15:04:07

Mda au inlocuit eroii albi cu maimutele autohtone ; eroii aia albi acum dintr-o data desconsiderati au fost cei care le-au adus civilizatia...

-4 (10 voturi)
IonIon Codreanu
21.07.2015, 16:40:12

La standardele de astăzi, invadatorii nu se mai numesc ”eroi”. Altfel, de ce am condamna intervenția rusă în Ucraina?! Dar, pe vremea lui Columb era altă morală și nu este INTELIGENT să judecăm comportamentele oamenilor de atunci, după standarde de astăzi! Columb a fost un mare descoperitor, oricum am întoarce lucrurile. Cei care l-au urmat au săvârșit ceea ce astăzi am numi orori (genocid, etc)

+3 (5 voturi)
vbuntv
21.07.2015, 22:35:11

Los pueblos andinos (los inca, quechua, aymara, uru, mapuche, etc) tanto como los de las llanuras (los guaraníes y otros) tenían un grado de civilización superior a los conquistadores. En los campos de ingeniería civil, arquitectura, canalizaciones, medicina, por mencionar algunos, estaban a un nivel más avanzado comparado a los europeos. En particular los incas (pero también los mayas y los aztecas en la America Central) poseían un altísimo nivel de conocimientos de astronomía, física y matemáticas. Basta con echar una mirada la las grandes construcciones tipo Machu Picchu, la ciudad de Cuzco, etc. La corriente indigenista predominante hoy día en algunos sectores de la sociedad latinoamericana en su conjunto (o sea de las dos Américas), rechaza enérgicamente el termino "descubrimiento". Sostienen con razón que estaban ya asentados alli, por lo cual nadie puede afirmar lo contrario. Los barcos de Cristóbal Colón primero tocaron tierra en la isla caribeña de la Hispaniola, creyendo equivocadamente que habían alcanzado las tierras del subcontinente Índico y que de allí se llegase al uso corriente del termino "descubrimiento" hay un trecho considerable. En este contexto se tiene que ver el empeño presente de los bolivianos en particular, pero también de otros gobernantes latinoamericanos, en perseguir asiduamente algunos cambios y una revisión histórica de ciertos símbolos identitarios nacionales. Rectificación, restitución, devolución, reintegración, etc son algunos de los nuevos planteamientos manejados hoy día en el debate y discurso político-histórico prevalente en las Américas.

-1 (3 voturi)
vbuntv
21.07.2015, 22:40:47

Comentariu considerat abuziv.

Canadezul
22.07.2015, 02:02:24

Incercari de rescriere a istoriei in buna traditie stingista. Si la noi, in anii 50, nu mai conta ca regele Carol I a condus armata in razboiul de independenta, mai important era Vasile Roaita care a tras de sirena. O sa le treaca socialismul statelor din America Latina si o sa-l puna pe Columb la loc.

+1 (3 voturi)

Vezi toate comentariile (8)