Execuţia a 5.000 de prizonieri ar putea fi oprită în Iran prin modificarea legii cu privire la traficul de droguri

Parlamentul iranian

Execuţia a peste 5.000 de condamnaţi la moarte în Iran ar putea fi oprită prin modificarea legii cu privire la traficul de droguri, cazurile prizonierilor urmând să fie reanalizate, scrie The Guardian.

Iran se situează pe cel de-al doilea loc în clasamentul ţărilor care au cel mai mare număr de prizonieri executaţi în ultimii ani, majoritatea fiind condamnaţi la moarte din cauza unor infracţiuni cu droguri. Peste 500 de persoane au fost executate în 2017. Primul loc în acest clasament este ocupat de China.

Diminuarea severităţii legislaţiei cu privire la traficul de droguri a intrat în vigoare printr-un comunicat emis marţi de Ayatollah Sadeq Larijani, liderul sistemului juridic iranian.

Parlamentul iranian a stabilit, în august, că o persoană poate fi condamnată la moarte pentru deţinerea a 50 de kilograme de opiu, două kilograme de heroină şi trei kilograme de metamfetamină. Legea precedentă prevedea că pedeapsa cu moartea poate fi aplicată pentru deţinerea de 5 kilograme de opiu sau 30 de grame de heroină.

Noile limite vor fi aplicate retroactiv, fiind astfel posibil ca vieţile a mii de prizonieri să fie salvate.

Agenţia de presă Mizanonline a transmis, marţi, că Ayatollah Sadeq Larijani le-a cerut oficialilor din sistemul juridic iranian să oprească execuţiile prizonierilor afectaţi de noile amendamente, să le reanalizeze cazurile şi să le modifice condamnările, dacă este posibil.

În Iran, aproape 3 milioane de oameni ar fi dependenţi de droguri, dintr-o populaţie de 80 de milioane de oameni. Acest lucru este influenţat de populaţia tânără şi de abundenţa drogurilor ieftine, multe dintre acestea provenind din Afganistan.

Anul trecut, ţările europene care finanţează programul de compatere a problemei drogurilor din Iran au ameninţat că vor înceta să contribuie dacă acest stat va mai pedepsi cu moartea traficul de droguri.

„Această decizie este fără precedent, dar o condiţie este aceea că reanalizarea cazurilor nu se face automat, ci la cererea condamnaţilor”, a spus Mahmood Amiry-Moghaddam, reprezentant al organizaţiei neguvernamentale Iran Human Rights (IHR), cu sediul în Norvegia.

„Îngrijorarea noastră este că majoritatea condamnaţilor la moarte provin din partea marginalizată a societăţii iraniene şi este posibil să nu fie la curent cu modificarea legii, pentru a putea cere reanalizarea cazurilor lor. Este necesar să li se ofere ajutor”, a adăugat el. 

Amiry-Moghaddam a spus că din noiembrie, când legea amendată a fost semnată de preşedintele Iranului, Hassan Rouhani, „nimeni despre care avem cunoştinţă nu a fost executat”.

Potrivit comitetului judiciar al parlamentului iranian, peste 5.000 de condamnaţi la moarte ar putea beneficia de acest amendament, majoritatea având vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani.

În ciuda noilor măsuri, în Iran au fost executaţi cinci tineri în 2017 şi cel puţin unul a fost omorât în acest an. Liderii iranieni au fost criticaţi de numeroase ori, inclusiv de Organizaţia Naţiunilor Unite, pentru continuarea condamnării la moarte a unor tineri infractori, în ciuda tratatelor internaţionale.

Potrivit Amnesty, cel puţin 88 de persoane sunt condamnate la moarte în Iran pentru infracţiuni săvârşite la vârste de până la 18 ani.

În iulie, Amnesty a transmis că noua lege a Iranului „nu anulează pedeapsa cu moartea” pentru acest tip de infracţiuni, aşa cum gere legislaţia internaţională.