Giganţii petrolieri îşi împart tortul irakian

Companiile occidentale negociază de zeci de ani pentru concesii petroliere în Irak

Firmele fac abstracţie de instabilitate pentru a obţine acces la valoroasele rezerve. Shell a câştigat războiul în faţa Total pentru exploatarea unui uriaş câmp petrolifer din Irak, considerat „marele premiu“ la licitaţia care a început ieri. 

Un consorţiu format din compania britanică Shell şi cea malayeziană Petronas a câştigat dreptul de a exploata uriaşul câmp petrolier Manjoon, cu rezerve de 13 miliarde de barili. Un total de 44 de companii, între care cea americană Chevron şi cea rusă Lukoil, au depus ieri oferte pentru 10 câmpuri extractive din Irak .

Este cea de-a doua licitaţie de după invazia americană din 2003. Shell şi Petronas au învins oferta rivală a parteneriatului format din compania franceză Total şi cea chineză, CNPC.

Consorţiul câştigător a acceptat o taxă de exploatare de 1,39 de dolari per baril, mai mică decât cea percepută de tandemul British Petroleum - CNPC, care exploatează deja câmpul Rumaila pentru 2 dolari-baril. Cele două firme au semnat singurul contract încheiat de Irak în urma primei licitaţii, organizate în iunie.

Tot ieri, un consorţiu format din CNPC, Petronas şi Total a obţinut contractul pentru câmpul petrolifer Halfaya. Aceste firme au oferit un cost de exploatare de 1,40 dolari per baril, iar producţia estimată va ajunge la 535.000 de barili pe zi. Halfaya, situat în sudul Irakului, lângă graniţa cu Iranul, este mult mai mic, având rezerve de 4,1 miliarde de barili de petrol.

Obstacole legale

În prezent, producţia zilnică a Irakului este de circa 2,4 milioane de barili, dar Bagdadul intenţionează să o tripleze în următorii câţiva ani. Irakul are nevoie de experienţa companiilor străine pentru a-şi atinge scopul de revigorare a industriei petroliere , devastate de ani grei de război şi sancţiuni economice.

Analiştii spun că există mari obstacole în eforturile guvernului de la Bagdad de a extinde producţia de petrol. Parlamentul nu a aprobat încă legea petrolului, iar alegerile de anul viitor ar putea aduce la putere un guvern care să decidă să nu onoreze contractele încheiate acum.

Dacă în urma licitaţiei care se încheie astăzi vor fi semnate contracte pentru toate cele zece câmpuri petrolifere oferite spre exploatare, va fi nevoie de zeci de sonde, de sute de tone de ciment şi oţel şi de kilometri de conducte, apreciază experţii.

De asemenea, industria extractivă a Irakului va atrage zeci de mii de muncitori calificaţi. Potenţialul de afaceri pentru firmele de servicii este fără precedent în istoria industriei petroliere.

"Irakul va fi ca o gaură neagră, care atrage toată industria de servicii petroliere din regiunile învecinate şi nu numai", a declarat Raad Alkadiri, expert la firma de consultanţă PFC Energy, din Washington.

Contracte pe 20 de ani

Irakul ofer contracte de servicii tehnice pe 20 de ani, prin care aceste companii sunt, de fapt, angajate de guvern. Ele propun taxele pentru care acceptă să exploateze resursele. Irakul le va plăti, de asemenea, costurile de producţie.

Companiile câştigătoare vor primi dreptul de exploatare a unor câmpuri care nu au mai fost în producţie până acum.

Cu ce e prezentă România în Irak

Nicio companie românească producătoare de hidrocarburi nu a participat la licitaţia organizată în Irak. De altfel, nici Petrom, nici Romgaz, cei doi mari producători din România, nu au activităţi pe această piaţă.

Însă grupul Upetrom, producător de echipamente petroliere, a participat în această vară la o licitaţie pentru livrarea unui echipament de foraj petrolier în această ţară.

Grupul, controlat de omul de afaceri Gabriel Comănescu, a vândut în Irak, din 2000, şapte instalaţii de foraj petrolier. De asemenea, compania Neptun Câmpina, specializată în instalaţii de extracţie, are activităţi pe piaţa irakiană.

Totodată, o altă companie care a intrat în programul de reconstrucţie a Irakului este Romstrade.

Birou în kurdistan

Grupul a anunţat ieri că-şi va deschide săptămâna viitoare un birou în oraşul Erbil, capitala administrativă a regiunii Kurdistan, după ce, în această săptămână, reprezentanţii companiilor româneşti au vizitat Irakul pentru a evalua posibilităţile de investiţii. Zonele de interes pentru grup au fost construcţiile, infrastructura rutieră, agricultura şi transporturile.

Până în primăvara aceluiaşi an, se vor pune bazele unor proiecte de mică anvergură. Demararea proiectelor la scară mai mare (precum construcţia de drumuri şi poduri) ar putea avea loc spre sfârşitul anului 2010.

Ocazie aşteptată

Rezervele Irakului se cifrează la 115 miliarde de barili, ceea ce plasează ţara asiatică pe locul al treilea, după Arabia Saudită şi Iran. Acest lucru face din Irak un adevărat magnet pentru companiile occidentale. Cele mai mari câmpuri petrolifere scoase ieri la licitaţie, Majnoon şi West Qurna- 2, conţin, fiecare, peste 12 miliarde de barili de petrol.

Ambele erau vizate de occidentali de mai multe decenii. Această licitaţie oferă giganţilor petrolului ocazia întoarcerii într-o ţară din care au fost alungaţi în 1972, când Saddam Hussein a naţionalizat industria. În anii '90, Total a negociat cu Saddam, dar nu a semnat niciun contract. Lukoil a avut un eşec asemănător, în 2003, când Saddam a anulat un contract semnat în 1997.

Potenţial

Dacă va da spre exploatare toate câmpurile petrolifere scoase la licitaţie, producţia Irakului poate depăşi 10 milioane de barili pe zi. Aceasta înseamnă că Irakul, care deţine acum poziţia a 11-a în ierarhia ţărilor producătoare de ţiţei, ar fi propulsat cel puţin pe poziţia a treia.