Haos în Bolivia după demisia preşedintelui Evo Morales. Poliţia cere ajutorul armatei pentru a pune capăt violenţelor, vandalizărilor şi furturilor

Şeful poliţiei din La Paz a cerut forţelor armate boliviene să intervină pentru a pune capăt violenţelor provocate în capitală de susţinătorii fostului preşedinte demisionar Evo Morales.

"I-am cerut comandantului şef al forţelor armate, generalul Williams Kaliman, să intervină, pentru că poliţia boliviană este depăşită", a declarat şeful poliţiei din La Paz, colonelul José Barrenechea.

În cursul nopţii au avut loc violenţe în capitala La Paz, iar mici unităţi ale poliţiei au fost jefuite şi incendiate luni în mai multe oraşe.

În plus, capitala La Paz se pregăteşte pentru ciocniri violente cu mii de susţinători ai lui Evo Morales care au plecat spre oraş din localitatea vecină El Alto, un bastion al fostului lider socialist. Între timp, protestatarii opoziţiei au ridicat baricade şi s-au înarmat, pregătindu-se de confruntare.

Comandantul forţelor armate, Williams Kaliman, a declarat luni că a ordonat trupelor armatei să ia parte la operaţiuni comune cu poliţia împotriva "grupurilor de vandali", potrivit Reuters.

"Comandamentul militar a decis că operaţiuni comune vor fi desfăşurate împreună cu poliţia pentru a evita vărsarea de sânge şi doliul în familia boliviană", a anunţat William Kaliman într-o declaraţie televizată.

Evo Morales, în exil în Mexic

Fostul preşedinte bolivian Evo Morales, care s-a declarat ameninţat, a urcat luni seară într-un avion militar mexican care l-a transportat în Mexic, care i-a acordat azil politic, relatează AFP.

„Fraţi şi surori, plec către Mexic” şi „îmi face rău să abandonez ţara din motive politice, dar voi urmări situaţia”, a postat pe Twitter luni seară Evo Morales, care a demisionat duminică din funcţie. „În curând mă voi întoarce cu mai multă putere şi energie”, a mai postat el.

Cu câteva minute mai devreme, media locale au anunţat că un avion militar mexican a aterizat pe un aeroport din regiunea centrală Cochabamba, fieful liderului socialist, după o escală la Lima, anunţată de autorităţile peruane.

„Evo Morales este deja în avionul mexican care va asigura transferul său în deplină siguranţă în ţara noastră”, a confirmat apoi ministrul mexican de externe Marcelo Ebrard.

„După ce au jefuit şi au încercat să dea foc casei mele din Villa Victoria, grupuri de vandali ai puciştilor (Carlos) Mesa şi (Luis Fernando) Camacho au apărut la mine, în cartierul Magisterio din Cochabamba. Le sunt recunoscător vecinilor mei că au oprit aceste raiduri”, a mai postat pe Twitter fostul preşedinte în vârstă de 60 de ani, referindu-se la candidatul opoziţiei în scrutinul prezidenţial şi la liderul revoltei populare împotriva rezultatelor alegerilor prezidenţiale din octombrie, considerate frauduloase.

Pericol de revenire la putere a unei junte militare

Preşedintele Evo Morales şi o parte a guvernului său au demisionat după trei săptămâni de contestări violente declanşate după primul tur al alegerilor prezidenţiale. Implicarea armatei şi poliţiei suscită nelinişti şi teama de o revenire la putere a unei junte militare.

«Cine va guverna?» Aceasta este întrebarea de pe buzele tuturor în Bolivia de la anunţul demisiei preşedintelui Evo Morales. Acesta a adresat un apel la noi alegeri prezidenţiale şi denunţă «o lovitură de stat» după ce poliţia şi apoi armata i-au cerut să îşi părăsească funcţia «pentru binele Boliviei». Figură a stângii, primul preşedinte indigen al ţării a primit, în ultimele ore, susţinerea Rusiei, a Cubei, a Venezuelei, Argentinei şi chiar a Partidului Comunist Francez şi a formaţiunii France insoumise.

«Acest lucru ne readuce într-o epocă pe care o credeam apusă în America Latină, cea a dictaturii militare», se nelinişteşte Gaspard Estrada, director executiv al Opalc (Observatorul Politic al Americii Latine şi al Caraibelor).

O parte a guvernului a demisionat de asemenea, alături de unii deputaţi. Alţi aleşi (inclusiv din opoziţie) suferă atacuri personale violente, inclusiv devastarea caselor.

Parlamentul - în care Evo Morales are susţinători - are sarcina de a numi un înlocuitor ad interim. Toţi ceilalţi posibili înlocuitori prevăzuţi de Constituţie şi-au părăsit deja funcţiile: vicepreşedintele Alvaro Garcia, preşedinta şi vicepreşedintele Senatului şi preşedintele Camerei Deputaţilor. Duminică seara, cel de-al doilea vicepreşedinte al Senatului, opozanta Jeanine Anez, a revendicat la televiziune, în direct, dreptul de a deveni şeful statului ad interim pentru a putea «convoca noi alegeri». «Situaţia ar putea degenera rapid în funcţie de cine va prelua puterea», prevede Gaspard Estrada.

Trump: Demisia lui Evo Morales trimite „un semnal puternic regimurilor ilegitime“

Preşedintele american Donald Trump şi-a exprimat luni satisfacţia privind demisia forţată a preşedintelui bolivian Evo Morales, văzând în ea „un semnal puternic” pentru „regimurile ilegitime” din America latină şi salutând intervenţia armatei, relatează AFP.

„SUA salută poporul bolivian pentru că a cerut libertate şi armata boliviană pentru că şi-a respectat jurământul de a proteja nu un singur individ, ci constituţia Boliviei”, a afirmat Donald Trump într-un comunicat.

„Aceste evenimente trimit un semnal puternic regimurilor ilegitime din Venezuela şi Nicaragua, acela că democraţia şi voinţa poporului vor triumfa mereu”, a adăugat el.

De la venirea sa la putere la Casa Albă, Donald Trump şi-a înmulţit sancţiunile împotriva celor două ţări, în numele „apărării democraţiei şi a drepturilor omului” în America latină.

Pe de altă parte, Washington a denunţat luni ocuparea ambasadei Venezuelei în Bolivia de către opozanţi ai lui Evo Morales, aliat fidel al regimului de la Caracas, solicitând respectarea suveranităţii venezuelene.

„Luăm foarte în serios inviolabilitatea oricărei misiuni diplomatice şi facem apel la toţi cei care sunt implicaţi în această situaţie, sau în altă situaţie de tulburări din altă parte, să respecte această inviolabilitate”, a declarat un înalt responsabil al Departamentului de Stat american.

Preşedintele bolivian Evo Morales şi-a anunţat demisia duminică, forţat de trei săptămâni de proteste împotriva realegerii sale contestate pentru un al patrulea mandat, dar şi de faptul că armata şi poliţia s-au distanţat de el şi i-au cerut să demisioneze.

Guvernul spaniol a criticat luni rolul armatei şi al poliţiei boliviene în demisia sa.

Preşedintele venezuelean Nicolas Maduro a condamnat „categoric” duminică ceea ce a catalogat drept o „lovitură de stat” în Bolivia.