Hârjoană în perioadă de supraproducţie petrolieră: Trump a dat ordinul de angajare militară în Golf
0
În vreme de coronavirus şi de supraproducţie petrolieră, care a scazut preţurile globale ale barilului de petrol la nivele fără precedent, în Golf a fost relansată confruntarea SUA-Iran.
Deşi e depăşit de epidemia de coronavirus şi stors de resurse ca urmare a sancţiunilor economice care fac parte din politica de maximă presiune a lui Donald Trump, Iranul a lansat primul său satelit militar, îşi îmbunătăţeşte programul balistic, etalează noile proiecte militare şi hărţuieşte navele militare americane din Golf. Până într-acolo încât preşedintele Trump a anunţat miercuri că a ordonat Forţelor Navale Americane să distrugă orice navă iraniană care ar angaja asemenea manevre lângă navele americane.
O organizaţie teroristă lansează primul satelit militar iranian
Iranul continuă să se afle sub sancţiuni puternice ale Statelor Unite, care fac parte din celebra politică de maximă presiune la adresa Teheranului cu scopul de a accepta noile condiţii ale Washingtonului la Acordul JCPOA - Acordul nuclear Iranian, denunţat de SUA după sosirea lui Donald Trump la Casa Albă: condiţionarea programului balistic – sancţionat deja de către Consiliul de Securitate al ONU şi a ingerinţei Iranului în statele Orientului Mijlociu prin intermediul miliţiilor sale şiite pro-iraniene din Irak, Siria, Liban, Yemen şi din multe alte state ale lumii.
În egală măsură, Iranul se află într-o situaţie precară şi în privinţa gestionării pandemiei de coronavirus, cu peste 85.000 de cazuri, o creştere de peste 1200 de cazuri pe zi şi circa 100 de persoane pe zi decese formal raportate, după izbucnirea focarului în oraşul sfânt al islamului şiit, Qom, extrem de important şi în ierarhia Republicii Islamice. În acelaşi timp, prăbuşirea preţului global al petrolului pe scară negativă şi, oricum, la minime istorice, după războiul ruso-saudit pentru preţuri şi pieţe, a afectat fundamental bugetul iranian.
În ciuda acestul context, iată că miercuri, 22 aprilie, Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran a anunţat că a lansat cu succes primul său satelit militar pe orbită. Realizarea stârneşte numeroase semne de întrebare şi antrenează responsabilităţi internaţionale foarte grave. Mai întâi pentru că Statele Unite au introdus organizaţia paramilitară iraniană pe lista organizaţiilor teroriste, ceea ce înseamnă că avem prima organizaţie teroristă care a lansat un satelit militar. Apoi pentru că organizaţia e asociată şi asumată statului iranian, iar Iranul este supus unui set de sancţiuni internaţionale privind dezvoltarea programului balistic.
Secretarul de Stat american, Mike Pompeo, a confirmat lansarea satelitului şi a cerut Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite să tragă la răspundere Iranul pentru potenţiala violare a limitărilor internaţionale vizând restrângerea dreptului Iranului în a dezvolta rachete cu capacitate de purtătoare nucleară. Dacă anterior Teheranul susţinea public faptul că programul său de lansări a rachetelor este unul strict civil şi privea activităţi de natură comercială, recunoaşterea lansării miercuri a unui satelit militar reprezintă o probă directă şi asumată de către Teheran a unei situaţii contrare. „Cred că lansarea de azi dovedeşte ceea ce am susţinut dintotdeauna aici, în Statele Unite“, a declarat Mike Pompeo, cu ţintă directă la adresa membrilor permanenţi ai Consiliului de Securitate care protejau Iranul.
FOTO CNN
Distrugerea vaselor iraniene care hărţuiesc navele americane: Shoot to kill!
În aceeaşi zi în care lansa satelitul militar, Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice din Iran s-a confruntat nu numai cu sesizarea Consiliului de Securitate al ONU de către Statele Unite, dar şi cu un ordin nou al Preşedintelui Donald Trump către Forţele Navale americane, transmis cum altfel decât pe Twitter, prin care anunţă opţiunea Shoot to kill!, respectiv distrugerea oricărei nave iraniene a Gardienilor Revoluţiei care hărţuieşte navele militare americane în Golful Persic şi Marea Arabiei. Ordinul anunţat intempestiv modifică fundamental regulile de angajare din Golf şi reprezintă o escaladare radicală a relaţiei dintre SUA şi Gardienii Revoluţiei, implicit Iran.
Iranul deţine două categorii de forţe militare: Armata regulată - mai slab pregătită, mai slab dotată şi cu relevanţă mult inferioară forţelor paramilitare ale regimului Islamic şi Gardienii Revoluţiei, deţinători ai unor resurse importante, cu acces la economie, comerţ şi conducători de facto ai acţiunilor agresive externe din Orientul Mijlociu şi din Golf ale Iranului. Ordinul Preşedintelui Trump vizează doar cea de a doua componenta şi vine la o săptămână după ce Pentagonul a acuzat Iranul de hărţuirea unei grupări de nave militare americane în Golf. La 15 aprilie, Gardienii Revoluţiei Islamice au lansat 11 bărci rapide care au abordat “manevre de hărţuire şi apropiere periculoase“ a 6 nave de luptă americane din Golful Persic. Departamentul Apărării al SUA a denunţat jocurile şi manevrele necugetate şi neprofesioniste ale vaselor iraniene rapide care au tăiat drumul armatei americane, apropiindu-se până la doar 9 metri de un vas american.
Deşi nu a reacţionat până miercuri, Preşedintele american Donald Trump a emis acest ordin de angajare directă şi distrugere a inamicului, anunţat prin reţelele de socializare. De altfel, Pentagonul a părut prins pe picior greşit de această abordare: Forţele Navale au declinat informaţia cerută de jurnalişti trimiţând către Casa Albă, oficialii Departamentului Apărării au declarat că nu au primit încă o directivă formală de acest fel, David L. Norquist, secretarul adjunct al Apărării SUA, a interpretat anunţul drept o avertizare pentru iranieni, odată ce navele militare americane au dreptul la auto-apărare, iar Generalul John E. Hyten, vicepreşedintele Joint Chiefs of Staff, a interpretat declaraţia preşedintelui drept un avertisment lansat unui adversar.
Nu întâmplător, în mijlocul acestor dispute este Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice, exact la împlinirea unui an după declararea organizaţiei paramilitare iraniene drept organizaţie teroristă de către SUA. Aceeaşi structură paramilitară responsabilă de lansarea satelitului militar, care comandă forţe militare importante, care are vasele rapide cele mai performante din Golf şi care desfăşoară operaţiunile agresive ale Iranului în întreg Orientul Mijlociu, organizând, plătind, antrenând şi înarmând miliţiile şiite care îndeplinesc în statele musulmane ordinele şi politicile iraniene.
Nu ştim încă pe deplin dacă avem de a face cu o directivă militară nouă a Statelor Unite, care a modificat regulile de angajare din Golf, sau dacă este vorba despre declaraţii ale Preşedintelui SUA cu valoare de întrebuinţare în descurajarea credibilă a acţiunilor navelor iraniene ale Gardienilor Revoluţiei din regiune. Dar indiferent care din variante se va dovedi cea reală, scăderea dramatică a preţului petrolului şi supraproducţia de petrol din cauza crizei generate de pandemia de coronavirus au creat oportunitatea unor acţiuni mai dure în Golf, pe unde trece o treime din producţia de petrol a lumii, fapt care expune direct Iranul, până acum protejat de posibilitatea de blocare a strâmtorii Hurmuz sau de abordarea tancurilor petroliere mondiale şi întârzierea livrărilor.
FOTO Twitter
Incidentele militare navale din Golf - scenariu holywoodian sau retaliere iraniană?
Navele americane desfăşurau un exerciţiu militar în formatul Forţe Navale-Pază de Coastă în Nordul Golfului Persic, în largul coastelor kuwaitiene la care participau 6 nave şi elicoptere de atac Apache, în apele internaţionale. Cele 11 nave ultrarapide iraniene au intervenit şi au traversat ruta navelor pe direcţia de mers, ajungând la „distanţe extrem de mici“ de gruparea americană ce avea în componenţa sa distrugătorul USS Paul Hamilton, înarmat cu rachete ghidate. S-au înregistrat multiple traversări ale direcţiei de mers dar şi apropierea navelor iraniene la 40 de metri de nava USS Lewis Puller şi la 9 metri de cala navei Pazei de Coastă Maui.
Echipajele americane au dat multiple avertismente utilizând staţiile de radio pe frecvenţele de comunicare între comenzile navelor, 5 lovituri de avertizare trase în aer, repetate semnale acustice, fără a primi răspuns de la navele Gardienilor Revoluţiei. După aproximativ o oră, vasele iraniene au răspuns la apelurile repetate radio şi au efectuat manevrele de îndepărtare de navele americane. Manevrele au fost calificate de către US Navy drept „acţiuni periculoase şi provocatoare, care au crescut riscul unui calcul greşit şi al coliziunii“, contrare regulilor internaţionale navale.
Marina iraniană a Gardienilor Revoluţiei Islamice este recidivistă: anul trecut a capturat un tanc petrolier sub pavilion britanic, a atacat 6 tancuri petroliere în Golf încercând să le scufunde, cu drone navale ticsite cu explozibil, în largul coastelor Omanului, în timp ce drone ale Gardienilor Revoluţiei au atacat două facilităţi petroliere din Arabia Saudită ale companiei de stat Aramco, deşi Iranul a negat implicarea în aceste atacuri. Interacţiuni apropiate au avut loc în Golf între forţele navale americane şi vasele Gardienilor Revoluţiei în 2016 şi 2017, când U.S. Navy a tras focuri de avertisment în direcţia navelor iraniene care se apropiaseră prea mult.
În replică, Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice iraniene a acuzat SUA de prezentare „a unui scenariu hollywoodian ca versiune a evenimentelor“. Forţele paramilitare susţin că nu au făcut decât să crească numărul patrulelor militare în Golf după ce US Navy ar fi blocat o navă iraniană la începutul lunii. Astfel, acţiunile ar fi unele de retaliere. Declaraţiile CGRII susţin că forţele americane au blocat nave iraniene în două incidente separate, la 6 şi 7 aprilie curent. Susţinerile au fost negate de US Navy iar partea iraniană nu a reuşit să probeze existenţa unor asemenea incidente.
În schimb, US Navy a dat publicităţii înregistrări video ale apropierii navelor iraniene mici de vasele americane, în care se văd toate manevrele, în schimb partea iraniană a dat o înregistrare care mai mult o incriminează, cu un vas iranian care merge paralel cu unul american şi ţinteşte cu mitraliera grea de bord vasul american şi pe ocupanţii săi. Contrar primei declaraţii, imaginile date după prezentarea publică a Pentagonului menţionează că forţele iraniene s-ar fi aflat în timpul unui exerciţiu în apele internaţionale iar americanii ar fi avut o atitudine provocatoare şi indiferentă la avertismente, ei fiind şi cei care s-au retras din spaţiul naval internaţional respectiv după o oră. O versiune fantezistă, în oglindă, nesusţinută de probe, menită să creeze confuzia pentru media internaţională din statele terţe.
FOTO AFP
Bătălia de imagine şi încordarea muşchilor pentru camere. Capabilităţile militare iraniene
Indiferent de gradul de pericol stârnit de evoluţiile din Golf şi de noul ordin al Preşedintelui american care vizează ţintirea şi distrugerea navelor iraniene din Golf, acţiunile din ultimele zile subliniază tensiunile amplificate americano-iraniene şi o bătălie de imagine şi de încordare a muşchilor în regiune. Iranul a dorit să demonstreze că, în ciuda tuturor dificultăţilor date de coronavirus, sancţiuni şi preţul petrolului, are forţa de a face salturi importante la nivelul tehnologiei militare, în special balistice.
Dacă lansarea unui satelit militar este un salt periculos în perspectiva unei capabilităţi de lansare a rachetelor nucleare cu rază lungă, el reprezintă în primul rând o acţiune de imagine, care sfidează regulile internaţionale şi sancţionarea de către SUA a Gardienilor Revoluţiei cu statutul de organizaţie teroristă, la un an de la listarea ei de către Departamentul de Stat. Însă Iranul are capabilităţi militare relevante şi a anunţat, cu această ocazie, noi salturi tehnologice.
Corpul Gardienilor Revoluţiei Islamice a anunţat dobândirea unor capabilităţi întărite şi dezvoltate la nivelul flotei navale, inclusiv rachete anti-nave şi vase mici şi rapide care depăşesc performanţele rivalului din Golf, Statele Unite. Contra-amiralul Alireza Tangsiri, comandantul Forţelor Navale ale Gardienilor Revoluţiei, a anunţat o variatate mare de rachete sol-sol (sau navă-navă) cu raza de 700 km, produse în Iran şi o formulă de port-elicopter de 55 de metri, inaugurat în 2016, care poate dezvolta viteze de până la 90 de noduri, de trei ori mai mari decât vasele americane.
Nici Marina Militară iraniană nu s-a lăsat mai prejos. În acelaşi context al arătatului muşchilor, contra-amiralul Hossein Khanzadi, comandantul Marinei iraniene, a lăudat şi el industria de apărare iraniană, anunţând dezvoltarea unui submarin nuclear iranian, pentru a contracara prezenţa americană cu această tehnologie în Golf. Nu întâmplător, Generalul Tangsiri a avertizat că orice incident care implică nave cu propulsie nucleară în Golf va avea un efect dezastruos asupra tranzitului petrolului din Golf şi asupra resurselor potabile ale statelor arabe care desalinizează apa mării.
SUA a confirmat capabilităţile iraniene anti-navă cu rachete cu rază de până la 300 km, agenţia de intelligence militar americană a menţionat rachetele Khalij Fars, Hormuz 1 şi Hormuz 2, dezvoltate pe baza rachetei balistice cu rază scurtă Fateh-110, care ar putea reprezenta o ameninţare importantă, alături de flota iraniană militarizată de bărci rapide. Dar preocuparea majoră rămâne momentul octombrie 2020, când în Consiliul de Securitate se discută despre prelungirea sancţiunilor împotriva Iranului, China şi Rusia fiind ambele abordate de către Teheran pentru a livra noi capabilităţi odată ce embargoul la livrările de arme va fi ridicat.
Într-un asemenea context, nu este de mirare că Preşedintele American Donald Trump a încercat să profite de situaţia internaţională creată astăzi şi de eliberarea mânilor sale prin lipsa condiţionărilor importante privind piaţa petrolieră pentru a lansa ameninţări credibile sau a încerca chiar să tranşeze rivalitatea navală din Golf. Eventuala emitere a ordinului de distrugere a navelor iraniene poate reprezenta fie o formula de descurajare a oricărei acţiuni iraniene de hărţuire a navelor americane, fie o escaladare majoră a tensiunilor iraniano-americane.
Se încarcă comentariile...
