Inevitabil: Administraţia Biden anunţă plecarea definitivă a trupelor din Afganistan până pe 11 septembrie

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:
a

Este evenimentul major de securitate care marchează cele două decenii care au trecut de la atacurile teroriste din 11 septembrie şi invocarea de către SUA, pentru prima oară în istoria NATO, a prevederilor Art.5.

De acum ştim că nu mai există cale înapoi, nu mai e nevoie decât de negocieri locale pentru micile aranjamente de securitate pe care le implică procesul de retragere a celor 2500 de militari americani şi, împreună cu ei, în acelaşi ritm precipitat, a tuturor celor aproximativ 7000 soldaţi din misiunea NATO.

Talibanii au învins şi marele proiect al Emiratului Islamic va fi reimpus acum unei populaţii care, cu siguranţă, va retrăi din plin coşmarul de după cealaltă retragere, la fel de precipitată, a trupelor sovietice. Aşa se termină, în genunchi şi pe repede înainte, 20 de ani în care comunitatea internaţională, răspunzând apelului făcut de aliatul american, a mobilizat resurse imense npentru a schimba starea de lucruri din Afganistan, transformând ţara din bază de operaţiuni a mujahedinilor într-un stat modern, în linie cu definiţia occidentală a "statului de drept" de care luptătorii talibani nici că vor să audă şi i se opun cu toate puterile. Nimic nu le-a clintit convingerea absolută că lumea occidentală reprezintă oferta care vine să otrăvească puritatea ideologiei islamice şi să pervertească locuitorii unei ţări care va reveni la Sharia, acea Constituţie Islamică dură şi inflexibilăm aplicată ca atare doar în câteva state din lume.

Ce va anunţa Biden, ce va prelua Jens Stoltenberg ca mesaj pentru membrii NATO şi partenerii organizaţiei, reprezintă oare o retragere inevitabilă, o mişcare strategică sau semnul unei înfrângeri istorice care pune capăt unei misiuni militare care a durat două decenii?

Să vedem sume s-au investit de către americani şi care a fost nivelul de trupe combatante susţinut anual în Afganistan pentru a face faţă atacurilor celor câteva mii de talibani coborâţi din peşterile şi tunelurile săpate în munte:                                                        

FY Cost of Afghanistan War Boots on Ground Comments 2001 $23 billion 9,700 9/11, Taliban falls 2002 $23 billion 9,700   2003 $17 billion 13,100 NATO enters 2004 $15 billion 18,300 1st vote 2005 $21 billion 17,821 Karzai agreement 2006 $19 billion 20,502 Violence rises 2007 $31 billion 24,780   2008 $39 billion 32,500   2009 $56 billion 69,000 Obama surge 2010 $94 billion 96,900 NATO surge 2011 $107 billion 94,100 Bin Laden killed 2012 $101 billion 65,800 Troop drawdown 2013 $86 billion 43,300   2014 $77 billion 10,600 Troops leave 2015 $58 billion 8,930 U.S. trains Afghan troops 2016 $50 billion 9,200   2017 $54 billion not available   2018 $52 billion not available   2019 $52 billion* not available  

*Estimated

The Department of Defense stopped reporting the number of military troops in Afghanistan in 2017. Sursa:   Congressional Research Service. "Department of Defense Contractor and Troop Levels in Afghanistan and Iraq: 2007-2018." Accessed Dec. 23, 2020.

1.000 de miliarde de dolari costuri totale (mai precis, 978$ miliarde la nivelul analizei pentru anunl fiscal 2020. Cifrele sunt şi mai mari dacă luăm în considerare bugetele pentru Departamentul Apărării şi cel pentru problemele veteranilor. În plus faţă de cei 978 miliarde $ alocaţi special războiului, baza de bugent numai pentru Departamentul veteranilor de război a crescutcu peste 175 miliarde $ pentru perioada 2000-2020. La nivelul aceleiaşi perioade . Plus, aşa cum se spune într-un studiu elaborat de Harvard School of Government, costuril aferente îngrijorilor veteranilor cu maladii irecuperabile (în principal PTS - Post Traumatic Syndrome) sunt estimate să se întndâ până în 2040,l cu un cost aproximativ de peste 1 trilion de dolari. Aveţi aici citate sursele exhaustive, într-un articol publicat de The Balance.

Aproximativ 800.000 de soldaţi americani şi alt tip de personal militar au completat cel puţin o misiune în Afganistan începând cu momentul invaziei din 2001, imediat după atacurile din 11 septembrie. Au fost ucişi peste 2300 dintre ei, numărul răniţilor fin forţele armate SUA fiind de peste 20.000. În plus, la această listă a dezastrului trebuie adăugate cele 50.000 de victima din cadrul populaţiei civile afgane (unele surse spun că asta ar fi cifra minimală).

În imediat, având în vedere evenimentele petrecute după plecare sovieticilor şi, mai demult în perioada care a văzut şi masacrul trupelor britanice, apare ca aproape cert faptul că talibanii vor fi nemiloşi în a se răzbuna direct pe câteva categorii de populaţie locală, cei pe care le consideră "colaboraţionişti şi susţinători ai Marelui Satan şi care au încălcat principiile sacre ale Sgaria". Aici pot intra toţi membrii administraţiei afgane prezente şi a celor trecute din 2001 încoace, civili, militari, poliţişti trupe de securitate deobotrivă (cu familiile lor), începând cu cei care au făcut stagiile de pregătire în taberele de antrenament americane sau ale Coaliţiei. Vor fi ţinte directe toate femeile care s-au angajat într-o activitate în organizaţii de stat sau private în sectoarele medical, învăţământ, media, prestând profesii rezervate doar bărbaţilor. Nimeni şi nimic nu va putea oprin elenul justiţiar al mujahedinilor, mai ales că molahii, cu titlu de exemplu, vor dori să ordone câteva procese semnificative care să stabilească reperele clare şi moratale pentru aplicarea adevăratei legi şi credinţe.

În acest context, cine va responsabilitatea soartei celor care, în Afganistan, vor deveni victime sigure ale talibanilor? Poate trebuie amintit răspunsul pe care, în timpul campaniei pentru alegeri, candidatil Joe Biden îl dădea pentru CBS, în programul Face te Nation. A fost întrebat dacă va simţi că asupra sa va apăsa vreo responsabilitate în cazul în care cetăţeni afgani, mai ales femei, vor avea de suferit în urma retragerii. Răspunsul marchează istoria şi este profund relevant:

"Să simt vreo respoinsabilitate? Zero responsabilitate - a răspuns Biden, citat acum de The Guardian . Trebuie să protejez interesul propriu al americanilor şi nu să pun pe bărbaţii şi femeile noastre în primejdie prin încercarea de a rezolva fiecare problemă prin folosirea forţei".

În acest context, fireşte că, după ce au obţinut totul talibanii, care acum două zile declaraseră că nu mai vor să participe la conferinţa de 10 zile de la Istanbul organizată prin eforturile lui Erdogan, acum au spus că sunt gata să vină din moment ce aceasta ar fi prima platformă internaţională în care să-şi explice pozţiile de politică externă şi internă şi să dea un semnal privind alianţele lor de viitor.  

În mod cert, este prima mare confirmare că hărţile de putere din Asia Centrală s-au schimbat complet şi că pe "acoperişul lumii" s-ar putea să vedem trecând neaşteătat de multe linii de comunicaţie chinezeşti, pakistaneze, în orice caz iraniene, schimbând şi raţionamentele de securitate ruseşti, poate mai aproape de a-şi vedea îndeplinit dezideratul de acces la mările calde, aşa cum era el menţionat în Testamentul (apocrif sau nu) atribuit lui Petru cen Mare.

Să ştiţi că şi noi am fost în Afganistan, iar România, când va avea timp, poate că va face o analiză a acestui efort substanţial. Dacă ni se dă voie. Dacă mai interesează pe cineva.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite