Interpol trimite o echipă de experţi la Beirut după exploziile devastatoare

Libanezii nu au încredere în ancheta autorităţilor după exploziile din portul din Beirut

Interpol a anunţat vineri că va trimite o echipă de experţi internaţionali specializată în identificarea victimelor celor două explozii devastatoare care au avut loc marţi la Beirut, la solicitarea autorităţilor libaneze, relatează AFP.

La câteva zile după tragedie, care a făcut peste 100 de morţi şi mii de răniţi, multe persoane sunt încă date dispărute, a subliniat într-un comunicat organizaţia de cooperare poliţienească internaţională, cu sediul la Lyon (partea de centru-est a Franţei).

„Oraşul, ţara şi nenumărate familii rămân în stare de şoc”, a afirmat secretarul său general Jürgen Stock, citat în comunicatul de presă. „Experienţa Interpol poate oferi un ajutor important autorităţilor ţării şi vom continua să oferim Libanului toată asistenţa necesară”, a precizat sursa citată.

Experţi ai Echipelor de răspuns la incidente (IRT) din cadrul Interpol sunt desfăşurate pe teren, la cererea ţărilor membre, atunci când au loc dezastre naturale, accidente sau atentate.

Anul trecut, o echipă IRT a intervenit la Nairobi după atacul mortal din ianuarie împotriva unui complex hotelier din capitala Kenyei şi, în martie, în Etiopia, după prăbuşirea unui zbor al Ethiopian Airlines, la scurt timp după decolarea de la Addis Ababa.

Interpol a stabilit în 1984 primul ghid destinat identificării victimelor.

Cel puţin 43 de cetăţeni sirieni şi-au pierdut viaţa în exploziile de marţi din portul din Beirut care au distrus o bună parte din capitala Libanului, a relatat sâmbătă postul de televiziune Al-Mayadeen, care citează ambasada siriană în Liban, informează Reuters.

Al Mayadeen este un post de televiziune cu sediul în Liban apropiat regimului preşedintelui Bashar al-Assad.

Pe de altă parte, EFE a transmis că soţia ambasadorului olandez în Liban, Hedwig Waltmans-Molier, în vârstă de 55 de ani, a murit sâmbătă din cauza rănilor grave suferite în urma exploziilor din 4 august. Waltmans-Molier a murit din cauza rănilor suferite, după ce a luptat pentru viaţa sa timp de patru zile într-un spital din capitala libaneză, a informat sâmbătă MAE olandez.

Din 1994, Waltmans-Molier, în calitate de angajată a MAE olandez, a deţinut mai multe funcţii la Haga şi Beirut, dar şi la ambasadele Ţării de Jos în Bangladesh, Zambia şi Sudan.

"Ne întristează nespus moartea prematură a colegei noastre. Gândurile noastre se îndreaptă către soţul ei, către copiii şi familia sa. Ne solidarizăm cu ei şi le dorim cât mai multă putere pentru a putea accepta această uriaşă pierdere", a scris ministrul de externe Stef Blok, potrivit unui comunicat de presă.

Cuplul de diplomaţi abia se întorsese din vacanţă săptămâna trecută. Potrivit relatărilor oficiale, femeia se afla împreună cu soţul ei în salonul reşedinţei oficiale, care se află foarte aproape de portul din Beirut, când a avut loc explozia.

În explozie au mai fost răniţi cinci cetăţeni olandezi, însă identitatea lor nu a fost făcută publică şi nici nu s-a confirmat deocamdată dacă printre răniţi se numără însuşi ambasadorul Ţărilor de Jos în Liban.

Un incendiu izbucnit marţi într-un depozit unde erau stocate de şase ani peste 2.700 de tone de azotat de amoniu în portul din Beirut a provocat o deflagraţie enormă care s-a soldat cu 154 de morţi, peste 5.000 de răniţi, zeci de dispăruţi şi sute de oameni rămaşi fără adăpost, potrivit ultimului bilanţ.

    Furie în rândul libanezilor

După catastrofa de marţi din Beirut, şocul tragediei s-a transformat în furie. Mii de libanezi au ieşit în stradă şi au cerut demisia politicienilor de la putere. La un moment dat, protestele au degenerat şi manifestanţii s-au luat la bătaie cu poliţiştii, apoi au atacat clădiri guvernamentale. Pe una dintre ele au vrut să o transforme în „sediul Revoluţiei”. Evenimentele au degenerat, pe măsură ce s-a lăsat seara. Un poliţist a murit şi peste 200 de manifestanţi au fost răniţi. Între timp, în Parlament, mai mulţi deputaţi au dat semnalul pe care îl cer şi oamenii în stradă: şi-au dat demisiile şi au îndemnat la construirea unui „nou Liban”.

Mai multe clădiri guvernamentale au fost devastate sâmbătă seara.

Mii de oameni sunt pe străzi îndemnând la „Revoluţie” şi cerând „Răzbunare”.

Ministerul de Externe, Ministerul Mediului şi Ministerul Economiei au fost ocupate de manifestanţi furioşi. 

Şi sediul Asociaţiei Bancare, pe care protestatarii o învinuiesc pentru criza economică a ţării, a fost ocupat de manifestanţi şi incendiat.Protestatarii au ocupat o clădire a Ministerului de Externe şi au dat foc cel puţin unui birou guvernamental, aruncând documente pe fereastră.  Poliţia a recurs la gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc, în timp ce protestatarii au aruncat cu pietre şi petarde în forţele de ordine. Unele zone din centrul capitalei erau cuprinse de incendii, iar protestatarii care au ocupat clădirea guvernamentală au declarat-o „sediul revoluţiei”.

Manifestanţii au scris pe foi numele unora dintre cele peste 150 de persoane ucise de explozia de marţi şi au instalat ghilotine de lemn în Piaţa Martirilor din capitală. Aici s-ar fi adunat, conform CNN, zeci de mii de manifestanţi.

De asemenea, au ars sau au „spânzurat” un portret al preşedintelui Michel Aoun, acuzat că este de vină pentru criza politică şi economică.Forţele de ordine libaneze au lansat sâmbătă gaze lacrimogene asupra manifestanţilor adunaţi în faţa Parlamentului pentru a-şi exprima revolta faţă de o clasă politică pe care o consideră responsabilă pentru explozia de marţi. „Revoluţie, revoluţie”, au scandat protestatarii, în timp ce încercau să îndepărteze barierele din jurul clădirii Parlamentului.

Manifestanţii îi acuză pe cei de la putere de indiferenţă şi îi consideră responsabili pentru explozia în care au pierit peste 150 de oameni. Spun că sunt sătui de problemele cu care se confruntă ţara, la care contribuie acum din plin şi tragedia de marţi. Dovada nemulţumirii lor s-a văzut chiar din ziua următoare exploziei, când mai mulţi miniştri au fost fugăriţi pe stradă de mulţimi furioase. Pe fondul tragediei, mai mulţi parlamentari au demisionat, iar 16 oficiali ai portului din Beirut au fost reţinuţi de poliţie.

Ambasada SUA în Liban a postat sâmbătă seara pe Twitter un mesaj în sprijinul protestelor antiguvernamentale ce zguduie capitala Beirut, încurajând demonstraţiile paşnice, dar subliniind că „poporul libanez a suferit prea mult şi merită să aibă lideri care îl ascultă”.

Premierul Hassan Diab s-a arătat dispus să declanşeze alegeri anticipate. Şeful guvernului a declarat într-un discurs televizat că doar „alegerile anticipate pot permite ieşirea din criza structurală”. Diab propune să mai stea în funcţie două luni, timp în care forţele politice ar urma să ajungă la un acord cu privire la acest subiect. Anunţul său survine în contextul în care mii de libanezi au ieşit în stradă sâmbătă la Beirut, cerând „răzbunare” şi „căderea regimului”.

Libanul suferă deja enorm din punct de vedere economic, din cauza cheltuieilor scăpate de sub control, a datoriilor uriaşe, în creştere, dar şi a corupţiei endemice. 

Oficialii libanezi au estimat că pagubele provocate de explozia celor 2.700 de tone de azotat de amoniu sunt de ordinul miliardelor de dolari. Nu se ştie de unde o să vină banii, deoarece ţara are deja una dintre cele mai mari datorii publice din lume.

Experţii se tem că urmează în curând şi o criză alimentară, deoarece rezervele de grâu şi alimente sunt în scădere rapidă, iar portul Beirut, prin care acestea erau importate, este paralizat.