Israel. Primul rabin liberal din Knesset sfidează monopolul ortodox

Evrei rugându-se la Zidul Plângerii, cunoscut şi ca Zidul de Apus FOTO EPA-EFE

Israelul se pregăteşte să pună capăt monopolului ultraortodocşilor asupra chestiunilor religioase şi să permită chiar rugăciunea mixtă - bărbaţi şi femei - la Zidul Plângerii din Ierusalim, admite pentru AFP Gilad Kariv, primul rabin liberal ales în Knesset.

De la un acord încheiat în cursul înfiinţării Israelului, în 1948, între David Ben Gurion şi marii rabini ortodocşi, legile celui mai conservator curent al iudaismului guvernează aspecte importante ale vieţii israelienilor.

În Israel, populaţia evreiască trebuie să recurgă la rabini ortodocşi pentru a se căsători sau divorţa, transportul public este interzis în timpul şabatului - sâmbăta, zi de odihnă -, iar standardele religioase alimentare prevăzute de kaşrut sunt aplicate în toate instituţiile publice (ministere, şcoli, armată etc.).

Dar rabinul liberal Gilad Kariv, în vârstă de 48 ani, ales în martie pe lista Partidului Muncitorilor, sfidează monopolul ortodocşilor.

În Statele Unite, majoritatea evreilor se revendică din iudaismul liberal şi iudaismul masorti, două curente nonortodoxe care pledează pentru egalitate între bărbaţi şi femei.

Deşi aceste mişcări sunt minoritare în Israel, totuşi Gilad Kariv susţine că „majoritatea publicului nonreligios al ţării se simte mai apropiat de noi (liberalii, n. red.) decât de iudaismul ortodox”.

„Singurul subiect asupra căruia oamenii de dreapta şi de stânga cad de acord în mare parte în Israel este relaţia dintre religie şi stat. Majoritatea israelienilor sunt în favoarea mariajului civil, transportului public de şabat şi unui spaţiu mixt la Zidul” Plângerii, spune el în biroul său din Knesset, forul legislativ al Israelului.

Pluralismul religios este de mai mult timp un subiect de luptă pentru acest avocat, care a condus timp de un deceniu mişcarea religioasă liberală până la intrarea în politică.

Pentru el, Israelul este „o ţară evreiască şi democratică, ceea ce nu înseamnă ortodoxă şi democratică”.

„Ultraortodocşii sunt primii care ştiu ce direcţie vor lua evreii din Israel atunci când vor avea ocazia să aleagă între un iudaism conservator, închis lumii, adesea predispus, dacă nu către rasism, cel puţin către lipsă de toleranţă, şi un iudaism egalitar (între bărbaţi şi femei), deschis, incluziv”, dă asigurări el.

Atunci când a sosit în Knesset, unii deputaţi ultraortodocşi au refuzat să-l salute şi l-au numit „Satana”.

Alţii au boicotat discuţiile parlamentare la care a participat, o atitudine adoptată de pe vremea când era invitat ca lider al mişcării liberale.

De la instalarea noii coaliţii guvernamentale, în iunie, fără niciun deputat ultraortodox, se aşteaptă ca acordul cu privire la amenajarea unui spaţiu mixt de rugăciune la Zidul Plângerii, convenit în 2016 şi uitat în sertar de către fostul premier conservator Benjamin Netanyahu, să se întoarcă pe ordinea de zi, spre furia comunităţii haredi, adică a ultraortodocşilor.

La începutul lunii noiembrie, de rugăciunea „rosh hodesh” de la Zidul Plângerii, care marchează începutul lunii în calendarul ebraic, preşedintele Isaac Herzog i-a cerut lui Gilad Kariv să-şi anuleze vizita în vederea calmării situaţiei. El s-a conformat cererii.

În ciuda acestor tensiuni, deputatul este optimist în privinţa şanselor ca noul guvern să ajungă la un acord asupra Zidului şi în promovarea pluralismului religios.

„Cred că acest lucru se potriveşte bine cu spiritul guvernului, o coaliţie largă şi variată”, explică el, referindu-se la diversitatea partidelor aflate la putere în prezent în Israel.