În lume

articolul anterior articolul urmator

Kremlinul a luat o pauză strategică

6
9 May 2014 15:38:14
Ion Petrescu

Parada militară, de la 9 mai 2014, s-a derulat ireproşabil în Piaţa Roşie, din Moscova, unde dominante au fost detaşamentele pregătite pentru defilare şi uniformele veteranilor de război. La finalul ceremoniei militare, Vladimir Putin a coborât de la tribuna oficială şi a mulţumit personal generalilor care au asigurat succesul acestui eveniment, transmis de posturile importante de televiziune, din lume.

Cu acest prilej, preşedintele tuturor ruşilor a privit atent în ochii fiecărui comandant aliniat şi abia apoi le-a strâns mâinile, fără să se grăbească. 

9 mai fiind doar o zi a pauzei strategice între cea mai mare operaţiune ofensivă paşnică postbelică, finalizată cu anexarea manu militari a peninsulei Crimeea şi viitoarea desfăşurare de forţe, fără identitate asumată, dar cu caracteristici clare ale bărbaţilor ce vor acţiona fără grade, fără insigne, tunşi scurt, fiind de vârste apropiate, robuşti, excelenţi mânuitori ai armamentului individual de infanterie, a tehnicii de luptă preluată de la subunităţi ucrainene, sau primită din partea răsăriteană a frontierei ruso-ucrainene.

Cu 12 ore înainte de începerea exemplarei parade militare - probă clară de profesionalism a militarilor ruşi participanţi la acest show al mândriei naţionale, veritabilă demonstraţie de forţă, ca rigoare, precizie, punctualitate, repere clare ale unor trupe de elită - jurnalistul de război Radu Dobriţoiu, cu misiuni îndelungate alături de  Forţa Expediţionară Românească, dislocată succesiv în Afganistan şi Irak, l-a invitat la un dialog pe cel mai vocal dintre foştii şefi ai Statului Major General, generalul Constantin Degeratu, unul dintre membrii fondatori ai Clubului Militar Român de Reflecţie Euroatlantică. 

 

RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI (8 mai, ora 21:05) - Emisiunea: "Euroatlantica" - Realizator: Radu Dobriţoiu - Ediţie dedicată ultimelor evoluţii din Ucraina şi de la graniţa de sud-est a acestei ţări, cu influenţe asupra situaţiei de securitate regionale, dar şi globale. Evenimente în derulare cuprinse în ediţia de astăzi, cu un invitat special: fostul şef al Marelui Stat Major General, generalul în rezervă Constantin Degeratu. Sunt Radu Dobriţoiu şi vă invit să rămâneţi alături de Radio România Actualităţi, timp de 24 de minute, pentru a asculta emisiunea "Euroatlantica". Bună seara, domnule general Constantin Degeratu! Şi bine aţi venit la "Euratlantica" şi în studioul Radio România Actualităţi!

gen. Constantin Degeratu: Bună seara!

Realizator: O evoluţie din ce în ce mai accentuată şi care se îndreaptă, se pare, spre un război civil în Ucraina, cu toate că s-a detensionat într-o oarecare măsură, după ultimele declaraţii făcute de la Kremlin atât ieri, cât şi astăzi. Preşedintele Vladimir Putin a solicitat amânarea referendumului pentru independenţa zonelor din sud-estul Ucrainei, o evoluţie, evenimente şi stări de tensiune care au loc în proximitatea României, în apropiere, la câteva sute de kilometri de graniţa de est a României. Vă rog, pentru început, să punem pe hartă ceea ce se întâmplă vizavi de interesele României şi cum s-ar putea să fie afectată ţara noastră de ceea ce se întâmplă în Ucraina şi în relaţiile cu Rusia,atât dintre NATO şi Rusia, cât şi dintre Uniunea Europeană şi Rusia.

gen. Constantin Degeratu: Da, ar putea să fie poate primele veşti un pic mai bune din ultima perioadă în cadrul acestui conflict, pentru că ne aflăm în derularea unor evenimente destul de complexe, a căror caracterizare este şi ea, la rândul ei, destul de dificil de făcut. În orice caz, în prima fază a acestui conflict, am avut clar un caz de agresiune a Rusiei împotriva Ucrainei, agresiune informală dintr-un anume punct de vedere sau greu de recunoscut, o agresiune zis paşnică, după unele aprecieri, care s-a soldat însă cu ciopârţirea teritorială a Ucrainei, ocuparea, incorporarea Crimeii de către Federaţia Rusă. Această agresiune a fost şi este însoţită de un amplu război psihologic, informaţional, de numeroase acte de diversiune şi de stimulare a separatismului în cadrul statului ucrainean, astfel că pe teritoiul Ucrainei s-au creat condiţiile inclusiv ale unui posibil război civil. Din multe puncte de vedere, activităţile separatiştilor din estul Ucrainei, din sudul Ucrainei au caracterul unui război civil. 

Această stare de lucruri, această tensiune a crescut treptat, până când s-a putut lua în considerare inclusiv o nouă invazie a Federaţiei Ruse sau invazia Federaţiei Ruse în estul în Ucrainei, datorită faptului că dincolo de graniţele Ucrainei au fost concentrate şi au acţionat permanent peste 50.000 de militari ruşi - de câţiva ani sunt în zona aceea, de câteva luni sunt în stare operativă -, astfel încât a fost nevoie nu doar de reacţia statului ucrainean pentru păstrarea integrităţii, suveranităţii sale, ci şi de acţiuni hotărâte din partea comunităţii euro-atlantice. Mă refer în primul rând la NATO, dar şi la Uniunea Europeană, care au declanşat un set de măsuri, unele dintre ele sancţiuni, pentru prevenirea amplificării acestei agresiuni şi pentru a preveni prăbuşirea statului ucrainean.

Realizator: Avem şi o declaraţie de astăzi a secretarului general al NATO, Anders Fogh Rasmussen. Dar, până la a da informaţii despre aceste declaraţii făcute în Polonia de către liderul militar al Alianţei Nord-Atlantice, domnule general, să menţionăm că Ucraina a fost în mare măsură prinsă pe picior greşit, pentru că principalele sale unităţi militare care erau active s-au dezvoltat chiar şi la graniţa cu România şi eforturile masive ale Ucrainei, în ultima decadă sau chiar în ultimii cinci ani, nu au fost depuse din punct de vedere militar spre graniţa cu Rusia neapărat. Pe de altă parte, cred că nici Rusiei, la un moment dat, nu îi va conveni evoluţia şi mărirea crizei la graniţa sa de est, pentru că un război civil, de oricare parte ai fi, nu înseamnă decât pagube.

gen. Constantin Degeratu: Da, şi nu! Pe de o parte, nu cred că a fost prinsă pe picior greşit, aşa, ca într-un conflict militar, ci este o chestiune de percepţie a pericolului. De mulţi ani percepţia de securitate a fost generată de paradigma doctrinară în care am acţionat, comunitatea euroatlantică, adică aceea de parteneriat, parteneriat al NATO cu Ucraina, parteneriat al NATO cu Rusia. În consecinţă, s-a apreciat, având în vedere că cele două ţări sunt partenere cu NATO, în consecinţă, s-a apreciat că nu există riscul unui pericol de război sau risc de război. Şi, ca urmare, nici modul în care s-a acţionat din perspectiva Uniunii Europene, din perspectiva NATO, şi din perspectiva Ucrainei nu a fost cel corespunzător. Pe de altă parte, Ucraina, ca stat, a evoluat negativ, din perspectivă socială şi economică. Deci, activitatea economică şi socială în Ucraina a adus statul ucrainean aproape în faliment. 

Realizator: Dar chiar şi din perspectiva integrării în NATO, domnule general, ne amintim, a fost la un moment dat un vârf de dorinţă al Kievului de integrare în Alianţa Nord-Atlantică, s-a estompat această dorinţă de integrare, bineînţeles, şi sub presiunea, probabil, a lui Janukovici sau a altor factori, probabil şi a Moscovei, şi acum, în ultimele şase luni, să spunem, a revenit această dorinţă, care bineînţeles a avut şi efectele colaterale a ceea ce se întâmplă acum. Au fost nişte etape, de acestea spun, şi nu mă înşel când spun că inclusiv la graniţa riverană Dunării, a României, Ucraina, la un moment dat, chiar a înfiinţat acolo un batalion de reacţie rapidă, cu dorinţa de a dezvolta o birgadă. Se întâmpla acum un an, acum doi ani. 

gen. Constantin Degeratu: Perspectivele pozitive ale securităţii şi cooperării în această zonă au cuprins în special perioada după destrămarea Uniunii Sovietice, cam de prin 1993 până undeva prin 2004 - 2005. Aceasta a fost perioada perspectivelor pozitive. Începând din 1999, în Rusia lucrurile s-au schimbat şi cred că nu am observat la timp această schimbare. Schimbarea a însemnat consolidarea unui anume tip de regim în Rusia şi ea s-a manifestat în principal prin zdrobirea să zicem a insurgenţei cecene. În Rusia a fost o situaţie dificilă în nordul Caucazului, Cecenia şi-a proclamat independenţa, au fost două războaie pentru a lichida independenţa Ceceniei. Cel de-al doilea război, organizat, condus de Putin, s-a cam sfârşit cu zdrobirea completă a acelei mişcări de rezistenţă şi reinstituirea controlului total al Rusiei în perimetrul statal. Această atitudine a Rusiei faţă de mişcările separatiste şi de independenţă din Rusia a fost în general acceptată de către Occident, de comunitatea euro-atlantică, în special în perioada aşa-numitului război global împotriva terorii, pentru că multe din acţiunile cecene au avut caracter terorist. Problema este că, odată reconsolidarea puterii Rusiei, sub conducerea preşedintelui Putin, mai mult sau mai puţin schimbat uneori cu Medvedev, Rusia a trecut la o nouă etapă, aceea de a submina parteneriatele, parteneriatul cu NATO, parteneriatele cu Uniunea Europeană, şi de refacere... 

Realizator: Inclusiv de încălcarea tratatelor, pentru că... 

gen. Constantin Degeratu: ... inclusiv de refacere a Rusiei. 

Realizator: A zonelor de influenţă. 

gen. Constantin Degeratu: Nu! În ceea ce, zice Putin, teritoriul său istoric. Plecând de la premiza că prăbuşirea URSS a fost cea mai mare catastrofă geopolitică, politica Moscovei de câtăva vreme este aceea ce refacere a Rusiei, de refacere a dominaţiei Rusiei în spaţiul său istoric. 

Realizator: De a redesena harta securităţii în Europa, cum spunea Anders Fogh Rasmussen astăzi. 

gen. Constantin Degeratu: Da, în primul rând, prin reîncorporarea în teritoriul Rusiei a unora dintre fostele state sovietice sau care au aparţinut cândva Federaţiei Ruse. 

Realizator: M-am referit chiar la încălcarea unor tratate. Ne aducem aminte, în 1994 au fost statele garante pentru Ucraina, atunci când Ucraina a renunţat la arsenalul său nuclear, printre care se număra şi Rusia. 

gen. Constantin Degeratu: Aici, Rusia a încălcat vreo 23 de tratate şi convenţii în zona aceasta şi în cadrul acestui conflict. 

Realizator: Dar unde i se garantau graniţele Ucrainei. 

gen. Constantin Degeratu: Odată că a recunoscut Ucraina în graniţele sale. Atunci când s-au desprins, s-au recunoscut recipro. Federaţia Rusă a recunoscut Ucraina în graniţele sale şi invers. Deci, este un prim pas solid. 

Realizator: Şi garanta acele graniţe. 

gen. Constantin Degeratu: Absolut. În 1994 s-a întâmplat un lucru extraordinar, a cărui importanţă nu prea am sesizat-o la timp. Denuclearizarea Ucrainei şi denuclearizarea Kazahstanului au însemnat nişte lucruri extrem de importante în simplificarea ecuaţiei de securitate în această zonă. Ucraina moştenise de la Uniunea Sovietică un arsenal nuclear destul de puternic. Vă imaginaţi, într-o zonă instabilă ce ar fi însemnat să avem un vecin cu arme nucleare... 

Realizator: Şi cu un regim instabil. 

gen. Constantin Degeratu: Un regim instabil. Din punctul ăsta de vedere, faptul că Ucraina a renunţat la armele nucleare, sub garanţii internaţionale - garanţiile internaţionale fiind ale SUA, Marii Britanii şi Federaţiei Ruse... 

Realizator: Inclusiv Moscova. 

gen. Constantin Degeratu: ... acord semnat la Budapesta în 1994, a însemnat pentru noi un pas înainte în consolidarea stării de securitate. Or, dacă pentru un stat cum ar fi Federaţia Rusă semnarea acelui tratat înseamnă doar un petic de hârtie, recunoaşterea din 1991 înseamnă doar un petic de hârtie, coperarea în cadrul flotei comune maritime - Blackseafor înseamnă un petic de hârtie, acordurile privind staţionarea flotei pe teritoriul Ucrainei înseamnă tot un petic de hârtie, este evident că ceea ce se întâmplă acum este o acţiune care are caracter de agresiune şi este evident să trezească semne mari de întrebare şi pericole la adresa securităţii oricărui stat din această zonă. 

Realizator: Kremlinul a anunţat, astăzi, că va analiza situaţia în legătură cu refuzul regiunilor din estul Ucrainei de a amâna referendumul din 11 mai, amânare solicitată ieri de preşedintele rus, Vladimir Putin. Sunt noi evoluţii. Avem nevoie de o analiză suplimentară - a declarat astăzi Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui rus, citat de ITAR-TASS şi RIA Novosti. Anterior, militanţii separatişti proruşi din Doneţk şi Lugansk au anunţat că au decis să nu amâne referendumul asupra independenţie, prevăzut să aibă loc peste două zile, duminică 11 mai, în pofida apelului adresat de preşedintele rus, Vladimir Putin, susţinătorilor federalizării Ucrainei din sud-estul acestei ţări de a nu organiza acest plebiscit, în scopul detensionării actualei crize. Riscul unui conflict militar între Ucraina şi Rusia, cum aminteam, domnule general, s-a redus, dar nu a fost eliminat complet după schimbarea poziţiei Kremlinului. Atât ieri, cât şi astăzi, cum am amintit, Preşedinţia Rusiei a solicitat amânarea referendumului programat pentru această duminică în scopul de a declara independenţa zonelor din sud-estul Ucrainei. De la Moscova are mai multe informaţii despre acest subiect Alexandr Beleavschi. 

Reporter Alexandr Beleavschi: Într-o primă reacţie, liderii aşa-numitei "republici populare Doneţk au declarat că nu vor anula referendumurile", iar Kievul că operaţiunea militară va continua, indiferent dacă acestea vor avea sau nu loc, Ministerul ucrainean de Externe dezavuând, practic, acordurile dintre Putin şi Burkhalter. Ulterior, pe fondul reacţiilor pozitive europene faţă de eforturile OSCE, preşedintele interimar Oleksandr Turcinov s-a declarat gata să discute cu reprezentanţii sud-estului, însă nu cu cei înarmaţi. Pe acest fond, un prim vârf de risc se aşteaptă în următoarea perioadă, mâine, cu ocazia Zilei Victoriei, deşi autorităţile ucrainene au anulat la Kiev, ca şi în alte localităţi, tradiţionalele parade şi defilări, pentru a evita posibilele ciocniri şi incidente, mai ales după masacrul de la Odessa. Un alt factor de tensiune ar putea fi posibila prezenţă a preşedintelui Vladimir Putin la parada militară de la Sevastopol, ceea ce ar însemna şi prima sa prezenţă în Crimeea după alipirea peninsulei. Un asemenea gest ar urma să confirme caracterul ireversibil al acesteia, dar va provoca reacţii negative în Occident şi la Kiev.

Următorul vârf de tensiune este aşteptat duminică, ziua referendumurilor din Donbas, însă momente critice ar putea să intervină şi până atunci, ţinând cont că unul din principalele obiective ale operaţiunii militare a forţelor ucrainene este prevenirea acestor referendumuri. Pe termen mediu şi lung, Rusia a anunţat oficial că îşi întăreşte prezenţa militară în Crimeea. Potrivit ministrului apărării, Serghei Şoigu, Flota Rusă de la Marea Neagră va primi în acest an submarine şi nave de suprafaţă de ultimă generaţie, iar pentru modernizarea infrastructurii întregii flote până în anul 2020 se vor aloca circa două miliarde şi jumătate de dolari. Pe teritoriul Crimeii vor fi înfiinţate noi unităţi antiaeriene şi de infanterie marină şi, potrivit mediilor de la Moscova, începând cu anul 2016, este posibil să fie desfăşurat şi un regiment de bombardiere strategice TU 22M3, capabile să poarte rachete de croazieră cu încărcătură convenţională şi nucleară. Creşterea prezenţei militare ruse în Crimeea constituie şi un răspuns la dezvoltarea scutului antirachetă al SUA şi NATO, a căror reacţie la evenimentele din Ucraina - afirmă oficialii ruşi - demonstrează că acesta este îndreptat împotriva Rusiei. Luna trecută, preşedintele Putin a declarat că pentru Rusia problema scutului antirachetă este chiar mai importantă decât cea a extinderii NATO spre est, decizia de alipire a Crimeii fiind determinată inclusiv de acest aspect, ca şi de necesitatea de a preveni transformarea peninsulei într-o bază a NATO în cazul în care Ucraina ar fi aderat la Alianţă.

Realizator: O sinteză semnată de colegul meu, Alexandr Beleavschi, pentru "Euroatlantica", de la Moscova. Domnule general, informaţiile sunt îngrijorătoare totuşi, dacă ne gândim că suntem în apropierea acestor regiuni, şi vorbim aici de Crimeea, vorbim de Marea Neagră, unde Rusia doreşte să îşi întărească prezenţa şi efectivele şi arsenalul militar. 

gen. Constantin Degeratu: Informaţiile sunt într-adevăr foarte îngrijorătoare şi, pentru analiza lor şi pentru a înţelege ceea ce avem de făcut, trebuie să privim două lucruri: sursele acestei atitudini, sursele politicii doctrinare ale acestei atitudini a Rusiei, şi posibilele obiective strategice ale acestei atitudini. Ca surse, nu putem să facem abstracţie de faptul că actualul regim evoluează spre o formă ciudată şi periculoasă de regim nazisto-bolşevic, deci aproape toate manifestările... 

Realizator: Ne referim la Moscova şi la ce se întâmplă la Kremlin în primul rând. 

gen. Constantin Degeratu: Aproape toate manifestările vin din această chestiune: naţionalism excesiv, fundamentalism religios, mesianism, ideea de promovare a spaţiului vital, panslavism - sunt o serie de... 

Realizator: Lebenstraum, cum... 

gen. Constantin Degeratu: Sunt o serie întreagă de elemente, iar atitudinea lui Putin, care pare mai degrabă prizonierul acestui sistem decât promotorul lui - la ora actuală, după felul cum acţionează - reprezintă într-adevăr elemente de îngrijorare majoră, pentru că aici nu mai este democraţie. Or, teoria fundamentală pe care se bazează sistemul de securitate din Europa la ora actuală este acela al democraţiilor, democraţiile nu luptă una împotrivă alteia. Regimul de la Moscova nu mai este unul democratic sau nu ştiu dacă a fost vreodată foarte democratic, dar nu mai este unul democratic, ci tinde să încorporeze astfel de manifestări nazisto-bolşevice. Tipul de acţiune este asemănător celui al lui Hitler şi al lui Stalin. Crimeea pare acum... 

Realizator: Spaţiul vital... 

gen. Constantin Degeratu: Crimeea pare acum regiunea Sudetă, Ucraina ar putea să fie următorul Anschluss. 

Realizator: Şi spaţiul vital este Lebensraum... 

gen. Constantin Degeratu: Iar în discursul lui Putin de la anexarea Crimeii se vorbeşte de popor, sursa poporului, poporul rus, vorbeşte după aceea de poporul ucrainean şi poporul rus ca fiind acelaşi popor; vorbeşte de dreptul la autodeterminare al poporului din Crimeea, care este acelaşi popor, şi vorbeşte de spaţiul istoric al statului rus. Or, dacă ne plasăm în istorie, după cum se plasează dânsul pe la Kiev, spaţiul istoric se întinde până dincolo de Carpaţi şi din cauza asta este.... 

Realizator: Şi care porneşte de la Rusia kieveană, dacă ne aducem aminte. 

gen. Constantin Degeratu: Da, deci cam la aceea face aluzie. Or, toate activităţile de până acum se înscriu într-o astfel de strategie, a extinderii spaţiului vital, a compromiterii ideii de parteneriat, a subminării încrederii în NATO. 

Realizator: Aţi adus aminte de Europa. Europa se gândeşte deja la o a treia etapă de sancţiuni pentru Rusia, deşi nu există în acest moment nici mijloacele şi nici procedurile bine conturate despre aceste informaţii dinspre UE, inclusiv ca răspuns la declaraţia lui Vladimir Putin de amânare a referendumului din sud-estul Ucrainei. Avem mai multe date în corespondenţa transmisă de la Bruxelles pentru "Euroatlantica" de Cerasela Rădulescu. 

Reporter Cerasela Rădulescu: UE doreşte să vadă dacă afirmaţiile preşedintelui rus, Vladimir Putin, sunt urmate de acţiuni atunci când declară că va retrage trupele ruse de la graniţa cu Ucraina şi când le cere separatiştilor pro-ruşi din est să anuleze referendumul programat duminică. "Urmărim evoluţia evenimentelor din zonă foarte atent, să vedem dacă vorbele sunt urmate de fapte, de acţiuni. Credem că alegeri libere în Ucraina, pe 25 mai, vor permite poporului ucrainean să-şi decidă singur viitorul, iar aceste alegeri trebuie să se desfăşoare într-o atmosferă de calm şi fără violenţe" - spune Maja Kocijancic, purtătoare de cuvânt a Comisiei Europene. Ea a afirmat astăzi că referendumul anunţat de separatiştii pro-ruşi în estul Ucrainei pentru duminică nu trebuie să aibă loc, pentru că ar agrava şi mai mult situaţia, iar votul nu ar avea nicio legitimitate democratică, Bruxelles-ul reiterând faptul că susţine integritatea şi suveranitatea teritorială a Ucrainei. UE afirmă că separatiştii pro-ruşi sunt susţinuţi de regimul de la Moscova şi de aceea face în continuare apel la autorităţile ruse să-şi exercite influenţa asupra lor. Trebuie spus că aici, la Bruxelles, experţii lucrează în continuare la faza a treia de sancţiuni, dar purtătoarea de cuvânt spune că nu poate confirma dacă luni, 13 mai, acestea se vor afla pe agenda miniştrilor de externe ai UE. Reuniunea şefilor diplomaţiilor europene survine după aşa-numitul referendum din estul Ucrainei de duminică, dacă acesta va avea loc. Potrivit unor surse europene, miniştrii de externe ar putea decide să impună noi sancţiuni şi să extindă criteriile prin care se aplică acestea în faza a treia, trecând deja la cele comerciale şi la îngheţarea conturilor şi restricţiile de călătorie pentru mai mulţi oligarhi ruşi din jurul preşedintelui Putin.

Realizator: Domnule general Constantin Degeratu, vorbea colega mea, Cerasela Rădulescu, de la Bruxelles, despre această a treia etapă de sancţiuni. În ce măsură aceste sancţiuni ale Uniunii Europene îşi fac efectul sau pot descuraja Rusia? 

gen. Constantin Degeratu: Dacă am privi desfăşurarea evenimentelor din ultima perioadă, am putea crede că unele dintre sancţiuni au început să îşi facă efectul asupra modului de gândire şi ca urmare a perspectivelor strategice ale Kremlinului. Am putea să luăm în calcul astfel de chestiuni, dacă ele nu sunt doar pauze strategice de ajustare a strategiei Rusiei. Deci, putem să le luăm în considerare în continuare, ca fiind elemente necesare pentru gestionarea acestei crize. Există puţine garanţii însă că, aşa cum sunt ele croite şi aşa cum pot fi dezvoltate, pot da rezultate doar prin efectul lor, deci în absenţa unor măsuri militare majore, atât ale statelor din prima linie, cât şi ale alianţei în ansamblul său. Pe de o parte, pentru că Federaţia Rusă, prin strategia sa de securitate în 2009, a definit NATO drept ameninţare de securitate. 

Realizator: Duşman, da. 

gen. Constantin Degeratu: Extinderea NATO, o ameninţare de securitate; nu era vorba de scut deloc atunci. Scutul este doar un pretext în strategia Rusiei de discreditare a NATO. 

Realizator: Un prilej, da. 

gen. Constantin Degeratu: Un prilej ca să îşi intensifice ostilitatea. Nimeni din Rusia, niciun specialist din Rusia nu va crede vreodată că scutul acesta defensiv este un pericol la adresa securităţii Rusiei, pentru că nu este prin natura sa. 

Realizator: Aţi adus aminte de NATO. "Alianţa Nord-Atlantică nu se aşteaptă la un război mondial din cauza conflictului actual din Ucraina, dar politica agresivă a Rusiei trebuie să înceteze" - a afirmat astăzi, la Varşovia, secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, citat de agenţia de presă ucraineană UNIAN. Întrebat fiind, în cadrul unui interviu pentru un canal polonez de televiziune, dacă situaţia din Ucraina poate provoca un război mondial, aşa cum s-a întâmplat după conflictul regional dintre Austria şi Serbia în 1914, Rasmussen a răspuns: "Nu, sunt două cazuri diametral opuse. Ceea ce vedem acum sunt încercări ale Rusiei de a redesena harta securităţii în Europa. Este pentru prima dată după cel de-Al Doilea Război Mondial când o ţară ia cu forţa teritoriul altei ţări", a afirmat Rasmussen, făcând trimitere la anexarea de către Rusia, la mijlocul lunii martie, a peninsulei ucrainene Crimeea. Tot o informaţie de astăzi, Rusia a procedat astăzi la o serie de teste cu rachete balistice, în cadrul unor exerciţii militare ce au fost supervizate de însuşi preşedintele rus Vladimir Putin, într-o demonstraţie de forţă ce intervine cu o zi înaintea celebrării victoriei URSS împotriva nazismului, în 1945. 

Au fost lansate rachete de pe submarine din cadrul Flotei Nordului şi din Pacific şi s-au folosit rachete balistice intercontinentale de tipul Topol, de la Baza Plesetsk din nordul Rusiei. Iată, aşadar, alte informaţii despre dorinţa Rusiei de a-şi arăta şi manifesta puterea. Sunt curios, la defilarea, la parada militară de mâine, ori de la Moscova, ori de la Sevastopol, unde va fi să fie Vladimir Putin, câtă desfăşurare de forţă vom putea vedea pe televiziunile ruseşti. 

gen. Constantin Degeratu: Da, aveţi dreptate. Astăzi, şi din Marea Barents şi din Marea Ohotsk s-au lansat rachete de pe submarine nucleare ruseşti, mai degrabă ca spectacol decât ca ameninţare reală, pentru că nu întrevăd şi nu este posibil să gândim la un război mondial, care ar însemna folosirea armelor nucleare. Ceea ce face Rusia acum, face ceea ce a făcut Uniunea Sovietică în 1939-1940, profită de slăbiciunea vecinilor şi întinde coarda până acolo unde poate. Profită de faptul că în anul 2008 a reuşit să blocheze la Bucureşti înscrierea Ucrainei şi a Georgiei pe făgaşul pregătirii reale pentru integrarea în NATO, profită de faptul că agresiunea sa împotriva Georgiei din anul 2008 nu a fost practic pedepsită, chiar dacă atunci Rusia a avut decenţa să îşi mascheze intervenţia... 

Realizator: Osetia şi Abhazia, să aducem aminte. gen.

Constantin Degeratu: ... prin cele două provincii care nu au fost alipite la Rusia, dar care sunt, de fapt, tot teritorii ruseşti. 

Realizator: Nişte enclave, da. 

gen. Constantin Degeratu: Sunt, de fapt, teritorii de control militar rusesc. Ce a făcut acum, însă, a fost clar sfidător complet la adresa dreptului internaţional, a oricărei norme de relaţii internaţionale, prin ocuparea Crimeii. În primul rând, nu a recunoscut că a ocupat-o, ci că aceasta s-a lipit singură, după care preşedintele Putin a felicitat armata rusă pentru modul ingenios în care a reuşit această operaţiune. 

Realizator: Sigur, şi acum anunţă că va amplasa acolo sisteme de rachete şi aşa mai departe. 

gen. Constantin Degeratu: Era de aşteptat şi ne putem aştepta ca rachetele Iskander de la Novorossiysk să ajungă la Sevastopol sau, de ce nu, pe Insula Şerpilor sau în Bugeac. 

Realizator: Doamne fereşte! 

gen. Constantin Degeratu: Doamne fereşte! Dar, înainte de Doamne, cred că trebuie să ne ferim singuri. 

Realizator: Da, încă un minut până la finalul ediţiei "Euroatlantica". Domnule general, s-a discutat foarte mult în presă şi, din păcate, colegii de breaslă, care nu stăpânesc foarte mult termenii şi foarte bine termenii din domeniul apărării, şi securităţii, şi siguranţei nationale, fac confuzia între evidenţă militară, încorporare şi aşa mai departe, inclusiv până la mobilizare, făcându-se legătura cu evoluţiile din Ucraina. 

gen. Constantin Degeratu: România este parte a Alianţei Nord-Atlantice. Alianţa Nord-Atlantică are trei misiuni: apărare colectivă, gestiunea crizelor şi cooperare. Apărare colectivă înseamnă capacitate militară de acţiune. Capacitatea militară de acţiune înseamnă armate, iar armatele au un statut de pace şi un cadru de pace şi un cadru necesar pentru situaţiile în care ar fi, ar apărea situaţiile acestea conflictuale. Or, toate armatele în situaţii conflictuale îşi măresc efectivele. Pentru mărirea efectivelor armatei este, în fiecare ţară, organizată o evidenţă militară şi o pregătire a celor care ar trebui să vină la armată. Acest lucru s-a făcut întotdeauna, se face şi acum. 

Realizator: Să precizăm că evidenţa militară este o obligaţie a tuturor instituţiilor şi ea se ţine pe timp de pace... 

gen. Constantin Degeratu: Şi a tuturor statelor care fac parte din NATO. 

Realizator: Şi nu se întâmplă numai anul acesta, se întâmplă... 

gen. Constantin Degeratu: Acum ar trebui să se întâmple mai intens şi mai vizibil, pentru că este o situaţie conflictuală la graniţele ţării noastre. Ar trebui să fie mult mai intensă, ar trebui intensificată pregătirea şi ar trebui organizate forme noi de pregătire, care să dea substanţă obligaţiei cetăţenilor de a-şi apăra ţara. Ca să ne putem apăra ţara, trebuie să fim pregătiţi pentru asta şi asta este obligaţia statului. 

Realizator: Într-o ediţie viitoare, vă invităm deja domnule general, vom discuta chiar şi despre această posibilitate. 

gen. Constantin Degeratu: Cred că sunt suficient de mulţi români care ar dori să facă pregătirea pentru a-şi îndeplini această obligaţie de conştiinţă faţă de ţară. Nu cred că este... 

Realizator: Şi eu am o astfel de informaţie, dar înţeleg că... 

gen. Constantin Degeratu: Nu cred că este o spaimă pentru cei care nu ar dori. 

Realizator: Înţeleg că nu există un cadru complet din punct de vedere legal... 

gen. Constantin Degeratu: Da, încă nu există. 

Realizator: Şi nici finanţe, şi nici buget nu există. 

gen. Constantin Degeratu: Să sperăm că vor fi, şi voinţă politică, şi bani, şi activităţi. 

Realizator: "Euroatlantica" la final, ediţie dedicată situaţiei din Ucraina. Invitat special, generalul Constantin Degeratu, fost şef al Marelui Stat Major General. 

gen. Constantin Degeratu: Cu precizarea, vă rog, că nu vorbesc în numele instituţiei. Sunt doar profesor de studii de securitate la Universitatea "Cantemir". 

Realizator: Niciodată nu o să putem uita că aţi fost şeful Statului Major General. 

gen. Constantin Degeratu: Am înţeles. Sigur că da, dar să nu creadă că cineva că vorbesc în numele Armatei. Sunt profesor de studii de securitate la universitate, la "Dimitrie Cantemir"... 

Realizator: Nu, Doamne fereşte! Am spus fost şef şi general în rezervă. 

gen. Constantin Degeratu: ... şi vorbesc în nume personal. 

Realizator: Am înţeles. Alături de producătorul emisiunii, Nicu Popescu, vă mulţumesc pentru atenţie. La revedere!

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

6 Comentarii

Menumorut
9.05.2014, 21:12:26

Am vazut si eu azi vreo 10 minute din defilare.. Un amanunt m-a frapat.. Spre deosebire de alte defilari..soldatii ZAMBEAU..parca la ordin..si da..cred ca la ordin.. In afara de conducatorul detasamentului..TOTI soldatii ZAMBEAU.. A mai sesizat cineva"amanuntul" asta..? Oare ce inseamna..? Ce vrea Putin sa arate cu asta..?

+3 (3 voturi)
M.C
9.05.2014, 22:26:04

ca pe ucrainieni o sa-i pasca alta foamete/genocid bolsevic/rus

+1 (3 voturi)
Iancu Radomir-Gherman
9.05.2014, 23:03:58

"Ürsul"digera ; ce urmeaza ?

Jupânu'
9.05.2014, 23:47:48

Vorbim mult, avem opinii, suntem inversunati ... dar nu facem nimic concret. Cam asta e parerea mea dupa aceasta discutie.

+1 (1 vot)
Papa Raţă
10.05.2014, 13:28:39

Dacă ar avea numai Ursul asemenea gheare - la mintea lor fascisto-grandomană, ne-ar fi sugrumat demult. Dumnezeu să ne ferească.. măcar încă două decenii.. până vine altă generaţie, responsabilă faţă de destinul umanităţii. "Lumină, lumină, mai multă lumină ". au fost ultimele cuvinte îngânate de Goethe

Vezi toate comentariile (6)

Modifică Setările