Liste negre, ameninţări şi contra-ameninţări, primele efecte ale încă neaplicatului Plan de pace al lui Trump în Orientul Apropiat

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Doar ce-a fost prezentat. Nu e pus în aplicare nici măcar de israelieni, singurii beneficiari ai iniţiativei. N-are nici un fel de importanţă, căci provoacă deja mişcări importante şi deschide perspectiva cât se poate de credibilă a unor viitoare stări conflictuale de amploare în regiune.

Problema-cheie este, aşa cum a anunţat Trump personal, că SUA se angajează să recunoască drept legale anexiunile teritorile făcute de Israel, cu forţa armelor, în cea mai mare parte din zona palestiniană în Valea Iordanului şi Samaria, zone care, astfel, vor deveni parte integrantă din Statul Israel. Asta în ciuda faptului că, tehnic, în afara acestei recunoaşteri unilaterale, instituţiile internaţionale îşi menţin numeroasele rezoluţii în care zonele respective sunt denumite “teritoriu palestinian sub ocupaţie”. Teama din acest moment, regăsită în comunicatele de condamnare a iniţiativei americane date publicităţii de Liga Arabă şi Consiliul de cooperare, instituţia pan islamică, este că astfel se deschide o uriaşă cuteie a Pandorei, având bănuiala că planul american ar fi cu mult mai vast şi ar viza o autentică restructurare profundă a Orientului Apropiat, cu necesara redesenare a graniţelor.

De aici, o încercare de reechilibrare a balanţei într-un demers nu nou, dar acum accelerat la maximum, prin care un grup mare de state activează opţiunile existente puse la dispoziţie de Carta ONU, Consiliul de Securitate şi organismele specializate ale ONU. Printre acestea, alerta transmisă Înaltului Comisar pentru Drepturile Omului (cu biroul la Geneva), semnalând că, în ciuda reglementărilor internaţionale, există companii care desfăşoară activităţi comerciale legate de aşezările din zonele contestate. Consiliul ONU pentru drepturile omului decide, într-o Rezoluţie din martie 2016, că mandatează biroul din Geneva să realizeze o bază de date privind companiile în cauză.

Rezultatul final îl reprezintă o “listă neagră” de asemenea companii care încalcă reglementările şi practicile internaţionale. Aveţi aici documentul care, în acest moment, provoacă un scandal uriaş şi deja ameninţă să degenereze. În finalul textului se află şi “lista neagră” în care sunt identificate cele 112 companii comerciale, 94 cu sediul în Israel şi 18 cu sediile administrative în alte şase state. Printre companiile israeliene avem toate marile bănci, companii de transport cu capital de stat precum Egged şi Israel Railways Corporation, companiile de comunicaţii Bezeq, HOT şi Cellcom. Dintre companiile străine, şase sunt americane, patru olandeze, trei britanice, câte una în Luxemburg şi Tailanda. Printre acestea Motorala, Trip advisor, Airbnb, Expedia şi General Mills (SUA), Alstom (Franţa) şi Greeknote (UK).

“Pe durata procesului complex de redactare a acestei baze de date – se spune în comunicatul de presă pe care l-am primit de la Geneva – Biroul s-a consultat cu Grupul de lucru al ONU pe probleme de afaceri şi drepturile omuluiu şi a avut discu’ii ample cu numeroase State, ONG-uri, think-tankuri, cu cercuri academice şi altele dar având şi contacte extensive cşi cu companiile în cauză. Raportul spune foarte clar că referinţele la companiile respective nu sunt şi nici nu pot fi considerate ca parte a unui proces juridic sau cvasi-juridic. Chiar dacă aşezările respective sunt considerate ca ilegale în termenii legislaţiei internaţionale, acest Raport cu oferă o definiţie legală a activităţilor respective sau a companiilor comerciale care le desfăşoară. Orice paşi viitori cu privire la continuarea acestui mandat va fi ceva care priveşte Statele Membre ale Consiliului pentru Drepturile Omului care va lua în discuţie acest Raport în cadrul următoarei sale sesiuni din 24 februarie”.

Am subliniat acest pasaj pentru că aici este sintetizată întreaga absurditate a situaţiei actuale: Consiliul pentru Drepturile Omului ,un orgsnism vital al Naţiunilor Unite ordonă o anchetă privind acţiunile unui stat care nu este şi nu a fost niciodată membru al acestui Consiliu. Caz în care măsurile care ar putea fi decise vor fi oricum de natură indirectă, cerându-se penalizarea companiilor în cauză. Asta în principiu deoarece, dacă se ajunge aici, cu siguranţă că SUA (care a decis să părăsească instituţia respectivă în 2018) va bloca oricând mecanismul prin veto la nivelul Consiliului de Securitate.

Simplu? Deloc, fiindcă, din punct de vedere legal, existenţa acestui Raport (plus o eventuală decizie de asumare în plenul Consiliului pentru Drepturile Omului) oferă o cale de atac Autorităţii Palestiniene al cărei prim-ministru Mohammad Shtayyeh a declarat că vor începe acţiunile de dare în judecată a companiilor respective în instituţii internaţionale (tip Curtea de justiţie de la Haga) sau în ţările lor de origine pentru încălcarea drepturilor omului: “Vom solicita compensaţii pentru folosirea ilegală a teritoriilor ocupate fără a se supune legislaţiei palestiniene şi fără a plăti taxele cuvenite”. Chemând la boicotul total al companiilor respective.

Prim-ministrul Netanayahu a replicat imediat: “Cine ne boicotează va fi boicotat”. Poziţie împărtăşită şi de Reuven Rivivlin, Preşedintele Statului Israel care a spus că “boicotarea companiilor israeliene nu face să avanseze cauza păcii şi nu clădeşte încrederea de niciuna din părţi. Îi chemăm pe prietenii noştri din întreaga lume să vorbească deschis împotriva acestei iniţiative ruşinoase care reaminteşte o perioadă neagreă a istoriei noastre”.

Era evident că se va ajunge aici: raportul a devenit, din fotografie constatare a situaţiei în teren, argument solid care să alimenteze acuzaţii care vor otrăvi ultimele speranţe că se mai putea ajunge totuşi la un dialog pe căi diplomatice. Subiectul “Palestina” este folosit ca relevent şi agresiv-important doar în perspectiva discuţiei mai largi despre posibilitatea de a recunoaşte legalitatea rezultatelor unei agresiuni militare şi încorporarea lor într-o nouă realitatea geo-politică viitoare. Ca atare, discuţia care a început acum, chiar dacă vi se pare îndepărtată şi neinteresantă (deoarece de ce ne-am găsi noi să ne amestecăm acolo) începe să devină cumplit de actuală deoarece reactivează (sau ameninţă s-o facă) nişte conflicte teribile, niciodată rezolvate, în apropierea României. Uitaţi-vă cu mare atenţia la disputa pe tema terenurilor aparţinând diverselor comunităţi care a izbucnit în Bosnia-Herţegovina şi aduce ameninţări direct la ruperea federaţiei.

Începe să se lucreze la liste negre. Deocamdată a apărut prima dintre ele, poate cea mai nevinovată. Ce-ar putea conţine celelalte? Dacă am auzit bine oarece semnale, nu mai e mult de aşteptat şi vom afla. Cu consecinţele necesare.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite