Mărturie de pe patul de spital a văduvei preşedintelui haitian: Într-o clipă, mercenarii au intrat în casa mea şi l-au ciuruit pe soţul meu

Preşedintele haitian Jovenel Moise şi sotia sa Martine

Văduva fostului preşedinte haitian, Jovenel Moise, care a fost asasinat miercuri seară, a declarat că soţul ei a fost "ciuruit" de mercenarii care au pătruns în casa lor, relatează BBC.

 Martine Moïse a declarat că atacul s-a întâmplat atât de repede, încât soţul ei, Jovenel, nu a putut "spune niciun cuvânt".  Sâmbătă, ea a postat un mesaj vocal pe pagina ei de Twitter, în care promite să continue munca soţului. Mai multe persoane au confirmat că este vorba de soţia preşedintelui

"Într-o clipită, mercenarii au intrat în casa mea şi l-au ciuruit pe soţul meu”, spune Moïse în înregistrare, descriind momentul în care atacatorii şi-au ucis soţul.

"Acest act nu are nume deoarece trebuie să fii un criminal nemilos pentru a asasina un preşedinte precum Jovenel Moïse, fără a-i oferi măcar şansa să spună un singur cuvânt”, a continuat ea.

Ea a sugerat că soţul ei a fost vizat din motive politice - în special, menţionând un referendum privind modificările la constituţie care i-ar fi putut conferi preşedintelui mai multă putere.

"Plâng, este adevărat, dar nu putem lăsa ţara să-şi piardă drumul", a adăugat ea. "Nu putem lăsa sângele preşedintelui Jovenel Moïse, soţul meu, preşedintele nostru pe care îl iubim atât de mult şi care ne-a iubit, să fi curs .

Preşedintele Jovenel Moise a fost atacat şi împuşcat mortal la reşedinţa sa miercuri noapte. Soţia sa Martine a fost grav rănită. Ea primeşte îngrijiri medicale în SUA. Conform poliţiei din Haiti, 28 de mercernari străini au comis asasinatul: 28 de columbieni şi doi americani de origine haitiană.

Până acum, 20 de suspectaţi au fost arestaţi şi trei au fost ucişi. Motivaţia crimei nu este clară deocamdată.

În funcţie din 2017, Moise era extrem de nepopular. El a fost acuzat de corupţie, legături cu bande criminale şi tendinţe autocrate.

17 foşti militari columbieni, suspectaţi de asasinarea preşedintelui haitian

Cel puţin 17 foşti militari columbieni sunt suspectaţi de implicare în asasinarea preşedintelui haitian Jovenel Moise, au anunţat vineri înaltele comandamente columbiene ale poliţiei şi armatei, relatează AFP.

''Doi (...) care au fost ucişi în operaţiunea poliţiei (haitiene) şi 15 columbieni a căror activitate o verificăm în prezent (...) ar fi aparţinut armatei naţionale'' şi s-au retras între 2018 şi 2020, a declarat generalul Jorge Luis Vargas, şeful poliţiei columbiene, în cadrul unei conferinţe de presă la Bogota.

Preşedintele haitian a fost ucis în noaptea de marţi spre miercuri de un comando de 28 de persoane: 26 de columbieni şi doi americani de origine haitiană, potrivit Port-au-Prince. Poliţia haitiană susţine că trei columbieni au fost ucişi în cursul operaţiunii sale.

În total, au fost arestate 17 persoane, 15 columbieni şi doi americani.

Autorităţile columbiene nu au dezvăluit informaţii privind numărul de ani petrecuţi de suspecţi în armată şi nici motivele pentru care aceştia au plecat din armată.

Potrivit generalului Jorge Luis Vargas, doi columbieni au călătorit pe 6 mai de la Bogota în Panama, apoi la Santo Domingo, unde au stat patru zile înainte de a lua un zbor către Haiti. Restul suspecţilor columbieni au ajuns în Republica Dominicană pe 4 iunie şi în Port-au-Prince pe 6 iunie.

Autorităţile columbiene au indicat, de asemenea, că deţin informaţii despre patru companii implicate în asasinat, fără a oferi detalii suplimentare despre activităţile acestora.

Printre cei arestaţi se numără Manuel Antonio Grosso Guarin, 40 de ani, unul dintre ''soldaţii cel mai bine instruiţi din armata columbiană'', potrivit cotidianului El Tiempo.

Preşedintele haitian Jovenel Moise, în vârstă de 53 de ani, a fost asasinat în noaptea de marţi spre miercuri de bărbaţi înarmaţi care au luat cu asalt reşedinţa acestuia din cartierul Pelerin situat în capitala ţării, Port-au-Prince. În atac a fost grav rănită şi prima doamnă, Martine Moise.

Haiti cere SUA şi ONU trimiterea de trupe pentru securizarea unor locuri strategice

Guvernul haitian a cerut Statelor Unite şi ONU să trimită trupe în Haiti pentru a ajuta la securizarea unor locuri strategice, solicitare ce survine după asasinarea preşedintelui Jovenel Moise, a declarat vineri un ministru haitian, relatează sâmbătă AFP.

''După asasinarea preşedintelui, ne-am gândit că mercenarii ar putea distruge unele infrastructuri pentru a crea haos în ţară. În cadrul unei convorbiri telefonice cu secretarul de stat al SUA şi cu responsabili ai ONU am făcut această solicitare", a declarat pentru AFP Mathias Pierre, ministrul responsabil cu probleme electorale.

Cine conduce ţara

Senatul din Haiti l-a ales pe liderul său, Joseph Lambert, ca succesor interimar al preşedintelui asasinat Jovenel Moise, relatează DPA.

"Îmi exprim umila gratitudine pentru instituţiile politice care mă sprijină", a scris Lambert pe Twitter vineri seară.

El a spus că îşi doreşte să deschidă calea pentru o tranziţie democratică a puterii.

 fo

Alegerile prezidenţiale şi legislative sunt programate pentru septembrie în Haiti.

Cu toate acestea, Senatul, camera superioară a Parlamentului din Haiti, nu a mai avut cvorum din ianuarie 2020. Prin urmare, iniţial nu a fost clar dacă Lambert va putea totuşi să prea funcţia de preşedinte interimar.

Din cauză că alegerile generale programate pentru octombrie 2019 au fost anulate, parţial în urma unor proteste violente împotriva lui Moise, numai mandatele a 10 din 30 de senatori nu au expirat.

În Camera Deputaţilor toate mandatele au expirat.

Opt din cei zece senatori au votat pentru Lambert, iar doi s-au abţinut, conform unor relatări media.

Există de asemenea o mare confuzie şi în legătură cu rolul premierului interimar, după asasinarea lui Moise în locuinţa sa.

Neurochirurgul Ariel Henry urma să devină prim-ministru, fiind numit luni în post de Moise.

Însă ceremonia în care Henry trebuia să depună jurământul, programată pentru miercuri, a fost totuşi anulată după asasinat.

Claude Joseph, ministru de externe şi fost premier interimar care urma să fie înlocuit de Henry, s-a autodeclarat şef interimar al guvernului.

Din această poziţie, a susţinut discursuri către naţiune, a semnat decrete şi a avut discuţii cu reprezentanţii altor state în ultimele zile.