Mauricio Macri şi victoria dreptei în Argentina

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Mauricio Macri, primarul Buenos Aires, a câştigat turul doi al alegerilor prezidenţiale din Argentina, organizate duminică 23 noiembrie, cu un scor de 51.4% în faţa candidatului peronist Daniel Scioli, care a obţinut 48.6% din sufragii.

Alegerile prezidenţiale din Argentina au fost istorice în mai multe feluri. Pe de o parte este primul tur doi al alegerilor prezidenţiale care se organizează, pe de altă parte este primul scrutin în care se opun proiecte de societate diametral opuse (în economie, relaţii externe, politică internă). Apoi, pe 15 noiembrie 2015 Argentina a văzut şi prima dezbatere prezidenţială urmând modelul nord-american, al confruntărilor televizate şi urmărite de majoritatea cetăţenilor. Câştigul dreptei va avea efecte certe nu doar în politica naţională, dar şi la nivel regional prin noi realinieri în raport cu guvernele parte a noii stângi.

Mauricio Macri: de la om de afaceri la politician

De formaţie inginer, în vârstă de 56 de ani, Macri a fost preşedintele clubului de fotbal Boca Juniors (1995-2007), înainte de a deveni deputat pentru Buenos Aires (2005) şi primar al Buenos Aires în 2007. Provenind dintr-o familie foarte bogată, tatăl său fiind unul dintre cei  mai importanţi oameni de afaceri ai Argentinei, Macri reprezintă segmentele conservatoare ale societăţii argentiniene. Mauricio este fiul lui Franco Macri, lider al grupului Socma şi al grupului Macri, pentru care a şi lucrat la începuul carierei sale. Averea familiei Macri a sporit în timpul dictaturii militare (1976-1983). Se pare că declicul pentru a intra în lumea politică l-a avut Mauricio Macri atunci când, în 1991, era răpit timp de două săptămâni şi eliberat contra sumei de opt milioane de dolari. Macri este celebru în presa roz argentiniană şi pentru căsătoria recentă cu Juliana Awada (41), cea de-a treia sa soţie, cu care are o fetiţă de 4 ani. Awada este creatoare de modă, parte a unei familii cu afaceri extinse în domeniul modei.

PRO şi Cambiemos

Partidul de dreapta din partea căruia  a candidat Macri este PROpuesta Republicana (PRO), dar la actualele alegeri prezidenţiale el a fost candidat din partea coaliţiei mai ample, Cambiemos (Să ne schimbăm). Actualul PRO a apărut ca urmare a crizei economie şi politice din 2001 la dreapta eşichierului politic. În 2003 Mauricio Macri fonda Compromiso para el cambio (Angajament pentru schimbare) şi din 2005 se alia cu Recrear (A refonda) pentru a forma frontul electoral PROpuesta Republicana (Propunerea Republicană) câştigând în 2005 mandatul de deputat pentru Buenos Aires şi apoi mandatul de şef al guvernului Buenos Aires.

Coaliţia Cambiemos reuneşte, pe lângă PRO, Uniunea Civică Radicală (UCR), partidul hegemonic înainte de apariţia peronismului şi Coaliţia Civică, condusă de Elisa Carrió. Sloganul campaniei candidatului Mauricio Macri a fost Cambiemos: ”Să ne schimbăm”. Principalele motive pentru care candidatul de dreapta a câştigat sunt cele legate de proasta administraţie la nivel naţional a Cristinei Fernandez de Kirchner (vezi scandalurile de corupţie şi mai ales scandalul privind moartea suspectă a procurorului Nisman în ianuarie), inflaţia din ce în ce mai mare şi absenţa dezvoltării economice resimţită de cei care nu sunt parte a electoratului peronist şi care nu au primit beneficii în urma acestei guvernări (2003-2015). Coaliţia organizată de Macri a adunat toate acele segmente societale excluse de kirchnerism, dar în principal cercurile neo-liberale în economie şi conservatoare din punct de vedere cultural.

Primar al Buenos Aires (2007-2011, 2011-2015)

Mandatele la şefia capitalei argentiniene au văzut câteva reforme precum cea care a privit transportul din Buenos Aires, reforma poliţiei prin crearea în 2009 a unei poliţii federale (contestată însă încă de la început) şi concedierea a peste 2000 de angajaţi ai administraţiei oraşului pentru inactivitate. Scandalul este cunoscut sub numele de noquis, termen folosit pentru a-i desemna pe cei care primeau salariu fără să muncească sau fără să muncească prea mult şi pentru că spre sfărşitul lunii când se primesc salariile argentinienii obişnuiesc să mănănce gnocchi. Exista chiar o pagină web unde puteau fi denunţaţi angajaţii publici care nu-şi făceau datoria. Concedierea acestora a dus la unul din multele scandaluri cu sindicatele. Printre controversele celor două mandate de şef al guvernului Buenos Aires, s-a aflat şi scandalul privind spionajul cetăţenilor din 2009. Conform unui denunţ, Macri era acuzat că a folosit o structură de spionaj separată pentru a spiona opoziţia.

Ce urmează?

În prima sa declaraţie de luni 23 noiembrie, Macri a vorbit despre un cabinet economic care să includă 6 miniştri, Ministrul Muncii, al Energiei, al Producţiei, al Agriculturii, Transporturilor şi Finanţelor, care în perioada următoare va decide în privinţa măsurilor promise de acesta în campania electorală, precum limita impusă de regimul Kirchner schimbului valutar (începând cu 2011), relaţia cu Fondul Monetar Internaţional şi fondurile speculative cu care CFK era în război. Macri a anunţat deja că este pentru suspendarea Venezuelei din Mercosur şi pentru eliberarea liderului opoziţiei incarcerat de regimul Maduro, Leopoldo Lopez. De altfel, soţia acestuia, Lilian Tintori, figură cheie a opoziţiei la regimul lui Maduro s-a aflat la sediul lui Macri în noaptea victoriei la prezidenţiale.

Editorialul din ziarul La Nacion publicat luni 23 noiembrie intitulat ”Gata cu răzbunările” a produs reacţii puternice pentru că evoca nevoia de a trece peste ceea ce s-a întâmplat în anii 1970 când 30.000 de cetăţeni au fost victime ale ”Războiului murdar” purtat de dictatura condusă de Jorge Videla. Ziarul La Nacion este unul din cele mai longevive ziare ale ţării, de dreapta, apropiat de Biserica Catolocă şi de dictatura militară şi de militari în general. Jurnaliştii care lucrează în redacţia ziarului au protestat postând în social media mesaje prin care se disociază de acest editorial.

Vă aştept şi marţea viitoare cu un alt articol despre America latină!

Între timp, puteţi urmări alte ştiri latino-americane pe pagina mea de Facebook, Observator America latină.

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite