În lume

articolul anterior articolul urmator

Máxima, Nelida şi războiul pentru apă

1
10 May 2016 12:33:56
Caterina Preda
Nelida Ayay Chillon & Máxima Acuña de Chaupe
Nelida Ayay Chillon & Máxima Acuña de Chaupe

Máxima Acuña de Chaupe a primit, pe 17 aprilie, cel mai prestigios premiu pentru mediu, premiul Goldman Environmental pentru America Centrală şi de Sud, pentru lupta sa împotriva proiectului minier de la Conga din Peru. Mina de la Yanacocha din Peru ar trebui extinsă conform planurilor companiei care o deţine şi asta ar provoca secarea unor lagune din apropiere.

„Aurul nu se bea/aurul nu se mănâncă”.

Máxima şi lupta anti-Conga

Proiectul minier al firmei Newmont Mining Corporation (din Colorado, SUA) de la Conga, Peru, este realizat împreună cu compania Buenaventura şi cu Banca Mondială, primind de la guvernul peruan o concesiune de 7.400 de acri în 2011.

Máxima Acuña de Chaupe şi-a apărat în faţa companiei Newmont casa şi terenul aferent aflat în apropierea uneia dintre lagunele pe care proiectul minier de la Conga îşi propunea să o transforme în depozit de deşeuri. Ea a câştigat procesul pe care i l-a intentat compania în 2015, devenind un simbol al luptei şi rezistenţei. Máxima a reuşit să demonstreze că ea a cumpărat proprietatea în 1994, în timp ce compania argumenta că şi-a achiziţionat terenurile între 1996 şi 1997.

În 2011, compania Newmont i-a distrus casa Máximei şi reprezentanţi ai acesteia au bătut-o pe ea şi pe fiica ei. Compania a dat-o şi în judecată şi Acuna a fost acuzată că stă ilegal pe propria proprietate şi a fost condamnată la închisoare şi la o amendă de 2.000 de dolari. A făcut apel şi, în 2014, curtea i-a dat dreptate, anulând condamnarea. Acum, compania a construit un gard în jurul proprietăţii acesteia şi i-a distrus grădina de cartofi. Proiectul minier a fost, însă, blocat şi deoarece comunitatea s-a alăturat Maximei încă din 2012 pentru a proteja zona Cajamarca de folosirea dinamitei şi a cianurii care afectează pânza freatică.

Máxima declara ziarului The Guardian, după primirea premiului, că „în Cajamarca ştim ce pot face minele. Foarte rapid ar fi otrăvit păstrăvii şi vitele. Dacă nu avem apă nu avem viaţă sau viitor”. Máxima aminteşte şi cum a fost bătută prima dată:

„Am fost prinsă din spate de şase poliţişti, trei de fiecare braţ şi m-au bătut cu bastoanele lor, m-au trântit la pământ, mi-au bătut fiul care făcea fotografii. Forţele speciale mi-au lovit fiica în cap cu capul mitralierei. Patru dintre ei l-au încolţit pe cel mai tânăr dintre copiii mei îndreptând mitraliera spre el, spundându-i să nu ţipe, să nu strige, să nu încerce să fugă”.

Nelida: fiica lagunei

Fiica lagunei (Hija de la laguna de Ernesto Cabellos, 2015) spune povestea luptei pentru a apăra apa prin urmărirea îndeaproape a Nelidei Ayay Chillon (31 de ani) care studiază dreptul la Cajamarca pentru a-şi putea apăra comunitatea. Aproape jumătate din terenul din Cajamarca a fost cedat firmelor de minerit, deşi 78% din populaţia locală trăieşte din agricultură şi crescutul vitelor. Nelida este, însă, foarte apropiată de natură, considerând apa ca o fiinţă vie şi vorbind cu spiritele apei. De altfel, o vedem pe Nelida plimbându-se pe munţii aflaţi în apropierea proiectului minier de la Yanacocha, o vedem vorbind cu laguna şi povestindu-ne despre cât de tristă e ea în oraş unde totul e acoperit de ciment, nu sunt plante şi nu e apă.

În film, Nelida apare alături de Máxima şi de alţi luptători pentru păstrarea mediului curat. Filmul ne prezintă şi o creatoare de bijuterii, Bibi din Amsterdam, Olanda, care foloseşte doar aur care respectă mediul şi care vizitează minele de aur din Amazonia peruană din regiunea fluviului Madre de Dios. Filmul ne arată şi povestea unor femei care lucrează în mină în Bolivia, într-un sat care a rămas fără apă. În fine, filmul discută şi mobilizarea contra exploatării miniere şi represiunea la care sunt supuşi protestatarii în Cajamarca. Nelinda oferă ofrandă lagunei şi se roagă pentru cei ucişi în timpul represiunii protestelor, după rugămintea ca forţele speciale să plece de pe proprietatea Máximei, acestea pleacă.

Nelida ne spune la sfârşitul documentarului:

“Mama Yaku, en tus entrañas

guardas oro. ¿Sabes para qué

sacan tu oro? Para guardarlo

otra vez en los bancos. El oro

no se bebe. El oro no se come.

Por el oro se derrama sangre.

Si de tanta utilidad les hace el

oro a los grandes y a los poderosos,

mándales a sacar de las

reservas de sus bancos y que

lo vuelvan a utilizar, pero a ti

que te dejen en paz. Cuidándote

bien, podrías alimentarnos

para siempre.”

Mama Yaku, în măruntaiele tale/Păstrezi aur. Ştii de ce/Vor să-ţi ia aurul? Pentru a-l păstra/ din nou în bănci. Aurul/ nu se bea. Aurul nu se mănîncă./Pentru aur se varsă sânge./Dacă le este aşa util aurul/ celor puternici şi mari/Trimite-i să-l scoată din rezerverle de la bănci şi să-l/reutilizeze dar pe tine/ să te lase în pace. Protejându-te, ai putea să ne hrăneşti pentru totdeauna.

Lupta pentru mediu şi victimele sale

Lupta pentru apărarea mediului este foarte periculoasă în America latină. Precedenta câştigătoare a premiului acordat de Goldman Environmental, militanta ecologistă din Honduras Berta Caceres a fost ucisă, în luna martie 2016, de bărbaţi înarmaţi. De fapt, 315 de activişti pentru mediu au fost ucişi între 2008 şi 2015 în Peru şi Bolivia, în timp ce 61 de activişti au fost ucişi în Peru în ultimul deceniu, cu 80% din morţi legate de minerit, ţara fiind considerată a cincea cea mai periculoasă ţară pentru un activist de mediu.

Vă aştept şi marţea viitoare cu un alt articol despre America latină!

Între timp, puteţi urmări alte ştiri latino-americane pe pagina mea de Facebook, Observator America latină.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

1 Comentariu

florin costea
10.05.2016, 14:22:51

interesant articolul, va asteptam cu o analiza despre tentativa de destituire a presedintelu Dilma in Brazilia .