Ministrul francez al Apărării, despre justificările juntei militare din Mali de a discuta cu mercenarii lui Putin: Sunt „inacceptabile” şi „indecente”

Florence Parly FOTO Arhivă

Franţa a respins cu tărie, luni, acuzaţiile precum că ar abandona Mali, formulate de premierul acestei ţări africane în marja Adunării Generale a ONU pentru a justifica negocierile cu compania militară privată Wagner, care acţionează în funcţie de interesele Kremlinului.

Ministrul francez al Apărării Florence Parly a spus despre declaraţiile făcute la tribuna ONU de către premierul Choguel Kokalla Maiga că sunt „inacceptabile” şi „indecente”.

„Nu există dezangajare din partea Franţei. Când ai 5.000 de soldaţi şi când ai intenţia să mai laşi acolo câteva mii, când desfăşori în Sahel blindate ultimul răcnet, nu aceasta este atitudinea unei ţări care intenţionează să se retragă”, a subliniat Parly într-o conferinţă de presă.

Choguel Kokalla Maiga a acuzat sâmbătă Franţa că „i-a lăsat în aer” ţara prin decizia de a retrage forţa Barkhane, ceea ce justifică necesitatea de a căuta alţi parteneri.

„Noua situaţie creată prin încheierea Barkhane, care a pus Mali în faţa faptului împlinit şi a lăsat-o în aer, ne împinge să explorăm căi şi mijloacele pentru a asigura mai bine securitatea într-o manieră autonomă cu alţi parteneri”, a spus a premierul malian la tribuna celei de-a 76-a Adunări Generale a ONU, apărând astfel decizia juntei militare aflate la putere la Bamako de a angaja discuţii cu societatea paramilitară rusă Wagner.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a recunoscut că există discuţii între Bamako şi o companie militară privată rusă, spre nemulţumirea Franţei şi a altor ţări occidentale.

„E multă ipocrizie, multă rea credinţă, multă indecenţă, mai ales pentru că aceste afirmaţii au fost făcute sâmbătă, 25 septembrie, în timp ce vineri, 24 septembrie, un al 52-lea militar francez şi-a dat viaţa pentru a combate terorismul în Sahel”, şi-a exprimat indignarea ministrul francez al Apărării, citat de AFP.

Recurgând la Wagner, junta militară din Mali „nu îşi respectă angajamentele asumate faţă de comunitatea internaţională”, a insistat Parly.

Subiectul implantării Wagner în Mali este agitat pe fondul creşterii presiunilor asupra liderului noii puteri din Mali, colonelul Assimi Goïta, pentru organizarea de alegeri în februarie 2022. Deşi se prezintă drept lider al unei puteri de tranziţie, Goïta rămâne evaziv în privinţa alegerilor, spre disperarea Franţei şi a Comunităţii Economice a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS, 15 ţări). O situaţie neclară care ar putea fi exploatată de Rusia, dornică să-şi extindă influenţa în Africa prin intermediul grupului de mercenari Wagner.

„Am impresia că nu le prea convine (data alegerilor, n. red.) şi vor să tărăgăneze lucrurile. Însă a-ţi şterge picioarele de sângele soldaţilor francezi este inacceptabil”, a spus ministrul francez al Apărării.

Franţa a anunţat recent că îşi va reorienta lupta antiteroristă din Sahel, unde există grupări fidele fie Statului Islamic, fie al-Qaeda. Fosta putere colonială are în prezent aproximativ 5.100 de soldaţi în cadrul misiunii Barkhane, notează AFP.

Prezent, printre altele, în Libia şi în Republica Centrafricană, grupul Wagner este suspectat, mai ales de către Franţa, că acţionează în numele Kremlinului acolo unde acesta nu doreşte să apară oficial.

Estonia a transmis săptămâna trecută că îşi va retrage soldaţii din Mali dacă junta de la Bamako va decide să coopereze cu Wagner.

Şeful diplomaţiei europene Josep Borrell a precizat la rândul său că prezenţa Wagner în Mali va afecta grav relaţiile dintre Bruxelles şi Bamako.

„Ştim cum se comportă acest grup în diferite părţi ale lumii”, a avertizat şeful diplomaţiei europene, referindu-se la abuzurile comise de Wagner în ţările în care s-a implicat, în special în Republica Centrafricană.

Conform AFP, care citează surse franceze apropiate dosarului, junta aflată la putere în Mali analizează posibilitatea de a angaja o mie de paramilitari Wagner.

O sursă locală din domeniul securităţii a declarat la rândul său pentru AFP că Wagner îşi negociază accesul în Mali în schimbul unor avantaje financiare şi cu posibilitatea unor exploatări miniere.

Mercenarii Wagner „s-au ilustrat în trecut - în Siria, în Republica Centrafricană - cu multe abuzuri, jafuri, încălcări de toate genurile şi nu pot corespunde niciunei soluţii. În Republica Centrafricană, asta (implicarea Wagner, n. red.) a provocat o deteriorare a situaţiei de securitate”, a semnalat recent ministrul francez de Externe Jean-Yves Le Drian.

Wagner desfăşoară operaţiuni obscure în mai multe ţări instabile, furnizând în special mercenari pentru liderii lor autoritari. Compania, acuzată de crime de război de ONU, ar aparţine lui Evgheni Prigojin, un fost puşcăriaş cunoscut ca „Bucătarul lui Putin”. Prigojin se află pe lista de sancţiuni a SUA din cauza activităţilor sale maligne, fiind găsit implicat în tentative de amestec în scrutinul prezidenţial american din 2016 prin intermediul fabricii sale de troli de la Sankt Petersburg, care, la fel ca Wagner, acţionează în interesele Kremlinului.

Mali este condus în prezent de o juntă militară aflată sub aripa colonelului Assimi Goïta. Assimi Goïta, născut în 1983, a preluat puterea la 24 mai anul acesta, după ce anturajul său l-a arestat pe ofiţerul Bah Ndiaw. Acesta din urmă venise la putere în urma unei lovituri de stat duse în august 2020 împotriva preşedintelui Ibrahim Boubacar Keita.