Mutarea de şah a preşedintelui Putin

0
0
Publicat:
Ultima actualizare:

Săptămâna trecută, într-un cadru autohton inedit au fost abordate două dintre dosarele geopolitice deloc închise, cel ucrainean şi acela sirian. În Ucraina fiind preferată de Moscova, pentru moment, situaţia în care separatiştii îşi menţin poziţiile, atât pe teren, cât şi la tratativele unde practic sunt reprezentaţi de ministrul rus de Externe. În Siria fiind mutarea de şah a preşedintelui Vladimir Putin - capul de pod militar, de la Latakia.

Obiectiv privind evoluţiile din Ucraina şi Siria observăm şi opţiunile diferite ale Moscovei.

În cazul Ucrainei, anexarea manu militari a peninsulei Crimeea este un fapt împlinit, desprinderea de facto a regiunii Donbas este o realitate pe teren, deci problema revenirii la graniţele iniţiale ale statului ucrainean este, din punctul de vedere al Moscovei, o iluzie a autorităţilor de la Kiev.

În schimb, diplomaţia rusă susţine integritatea teritorială a Siriei, excluzând, la fel ca şi Iranul, orice împărţire a statului sirian în două sau trei părţi sub pretextul existenţei unor diferenţe religioase şi politice majore între comunităţi încurajate de state care preferă divizarea unei ţări care a contat în ecuaţia geopolitică regională.

Sâmbăta trecută, avioane de transport ruseşti au aterizat la Latakia, unde au dus atât echipament militar, cât şi 200 de infanterişti marini ruşi.

Cum Rusia controlează şi baza proprie de la Tartus, de facto sunt acum stăpânite două puncte cheie ale arealului considerat de Pentagon ca o probabilă viitoare zonă operaţională, de unde pot porni ofensive ale armatei siriene, cu o consiliere concretă, pe teren, din partea profesioniştilor militari ruşi, ipoteză confirmată de imagini deja difuzate, cu blindate fabricate în Rusia şi comunicaţii radio purtate în limba rusă, înregistrate ca atare şi redate pe micile ecrane ale celor interesaţi de soarta Siriei.

image

După cum se vede, pe harta de mai sus, teritoriul sirian se află acum sub controlul unor forţe diferite: teroriştii ISIL, rebelii opuşi regimului de la Damasc, organizaţia Al Nusra, luptătorii kurzi şi trupele loiale preşedintelui Assad.

Federalizarea este respinsă de Moscova, în Siria, dar susţinută cu insistenţă la negocierile privind viitorul Ucrainei.

image


Negocieri continuate pe 12 septembrie, la Berlin, între miniştrii de externe ai Germaniei, Rusiei, Ucrainei şi Franţei, aparent într-o atmosferă mai destinsă, dar, după cum se vede şi în imaginea de mai sus, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov este liderul informal, omologul german ascultă cu capul plecat, iar ucraineanul şi francezul sunt şi ei prin preajmă surâzând de nevoie…

Abia pe 2 octombrie, la Paris, în drumul său de reîntoarcere acasă, de la New York - unde a fost programat discursul său, în faţa Adunării Generale a ONU - la Moscova, preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin se va întâlni cu omologii din Franţa şi Ucraina şi cu cancelarul Germaniei, miza probabilă fiind modul în care se vor derula alegerile în zona separatistă rusofonă din Donbas.

                                                                             ***

Până la urmă, dincolo de întâlnirile menţionate şi diferenţele de opinie, în dosarele geopolitice amintite, se poartă RĂZBOIUL RESURSELOR, sintagmă care a marcat şi şcoala inedită, organizată în perioada 7 la 11 septembrie, de Universitatea de Petrol şi Gaze, Ploieşti, Universitatea din Bucureşti,  Asociaţia de Geopolitică "Ion Conea", Asociaţia Română de Drept Umanitar -  Filiala Prahova şi revista "GeoPolitica".

image

Un eveniment posibil datorită conlucrării ingenioase dintre prof.univ. dr. Gheorghe Calcan, prof. dr. Vasile Simileanu şi dr. Dumitru Codiţă, fapt atestat de interesul manifestat de conaţionalii prezenţi în aulă, precum Mihaela Adina Apostolache, Alina Alexandra Bogdanovici, Oana Elena Brânda, Diana Carp, Emilian Ciongaru, Alexandra Maria Comşa, Alexandru Frăţilă, Larisa Harea, Irina Ioniţă, Orest Kokoneshi, Ioana Marian, Adriana Matei, Răzvan Munteanu, Monica Muţu, Laurenţiu Nedianu, Gabriela Petre, Liana Mihaela Pintilie, Octavian Sergentu, Mariana Stoica, Monika Brigitte Surgun, Eufemia Vieriu, Helga Zogolli.

image

Într-una din zilele acestui brainstorming inedit, care confirmă existenţa nevoii de comunicare cu oameni de calitate, profesionişti în domeniile lor, care au ce spune semenilor ce caută esenţe, nu aparenţe, am remarcat  intervenţiile privind strategiile de securitate energetică ale: prof. univ. dr. Ionuţ Purica - director executiv la Centrul de consultanţă energetică şi ambientală, Bucureşti -  care a abordat CONFLICTELE ENERGETICE ALE ÎNCEPUTULUI DE SECOL XXI; dr. Olivia Comşa - preşedintele Centrului de Cercetare, Inovare şi Transfer Tehnologic pentru Dezvoltare Durabilă, Energie şi Mediu (CITTON) - care a punctat remarcabil RESURSELE NUCLEARE ÎN CONTEXTUL STRATEGIEI ENERGETICE ; Losila Nixon Bomoy - însărcinat cu Afaceri la Ambasada Republicii Democrate Congo, cu o excelentă prezentare, în limba română, despre RESURSELE NATURALE ALE AFRICII; drd. Alba Popescu - Universitatea Naţională de Apărare „Carol I” Bucureşti - cu o foarte documentată sinteză vizând METALELE RARE AFRICANE ŞI MENŢINEREA ACTUALEI ORDINI MONDIALE; dr. Tiberiu Tănase, cu o cumpănită expunere privind RESURSELE DE INTELLIGENCE; prof. dr. Vasile Simileanu, cu un tur de orizont realist asupra provocărilor actuale pe mapamond şi dr. Dumitru Codiţă, cu o pertinentă pledoarie privind  ROLUL DREPTULUI UMANITAR ÎN FUNDAMENTAREA ŞI CONSOLIDAREA SISTEMULUI ACTUAL DE SECURITATE INTERNAŢIONALĂ.

Pentru înţelegerea lumii de azi, comunicarea modernă practicată în şcoli de vară şi de toamnă nu constituie un moft, ci expresia capacităţii organizatorice a unor oameni care au puterea de a egala instituţii cu pretenţii, în folosul unor parteneri de dialog interesaţi de diferenţele specifice opiniilor unor diplomaţi, cadre universitare şi experţi în probleme de securitate internaţională, ale căror contribuţii devoalează complexitatea mozaicului geopolitic, din acest an. 

Opinii


Ultimele știri
Cele mai citite