În lume

articolul anterior articolul urmator

Fericirea în Pandemie: „Ne-am reîntors la normalitatea de a nu cunoaşte viitorul”

2
28 Dec 2021 21:16:18
Deutsche Welle

Cât de fericită este omenirea? Sociologi ai Gallup International măsoară fericirea globală în ultimul lor sondaj din acest an. DW a stat de vorbă cu preşedintele Gallup International, Kancho Stoychev, despre rezultate.

 

Din 1979 membrii Gallup International Association (GIA), o asociaţie internaţională de institute de cercetare a pieţei şi opiniei publice, măsoară speranţa, fericirea şi aşteptările economice în întreaga lume. În privinţa anului 2022, Gallup International a descoperit că în ciuda evenimentelor din ultimul an oamenii se uită cu încredere spre viitor. 38% din omenire crede că anul 2022 va fi mai bun decât anul 2021. 28% aşteaptă un an şi mai greu iar 2% cred că 2022 nu va fi diferit de 2021. Indonezia este cea mai optimistă ţară din lume iar Turcia este cea mai pesimistă. Columbia este cea mai fericită ţară din lume iar Afganistanul cea mai nefericită.

DW: Domnule Stoychev, cum a fost anul 2021 pentru dumneavoastră şi ce aşteptaţi de la anul viitor?

Kancho Stoychev: Îmi rămân în memorie doar lucrurile bune, aşa că fiecare an este un an nemaipomenit pentru mine. În ce priveşte viitorul, dacă îmi amintesc corect, Einstein a fost cel care a spus că, dacă vrei să-l faci pe Dumnezeu să râdă, trebuie să-i spui ce planuri ai.

Un singur lucru ştim cu certitudine, şi acela este că, din fericire, nu putem şti ce viitor avem, desi ne gândim că putem. Astfel mă simt mult mai confortabil vorbind despre dorinţe mai degrabă decât despre aşteptări.

Am cinci dorinţe pentru viitor: ar trebui să încetăm să ne mai temem de moarte; ar trebui să reechilibrăm lumea într-un mod mai pragmatic; ar trebui să readucem UE la masa factorilor globali de decizie; ar trebui să luptăm pentru libertatea noastră şi să nu continuăm să ne cedăm drepturile şi ar trebui să ne distanţăm măcar cu un pas de isteria climatică.

Ce ne spune tradiţionalul studiu de final de an al Gallup International despre anii 2021 şi 2022?

Ne spune că opinia publică globală este serios îngrijorată în privinţa perspectivelor economice şi aşteaptă o adâncire a crizei. Europa este în fruntea clasamentului în această privinţă, mai ales Europa de Est, unde cam două treimi din locuitori se aşteaptă la o înrăutăţire a situaţiei. Ajutoare financiare fără precedent din partea statului la nivel personal şi de business au jucat un rol pozitiv în ultimul an şi, într-un fel, au limitat răspândirea unui pesimism de mase. Dar se pare că ne aşteaptă lucruri mai rele.

Kancho Stoychev

Kancho Stoychev este preşedintele Gallup International Association

Ultimul an a fost marcat de speranţa că vacinurile anti-Covid vor pune capăt pandemiei. Însă acest an se încheie cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Creşterea inflaţiei a fost anticipată după tipărirea unui număr-record de bani. Dar în loc să fie câteva luni inflaţie va fi pentru ani în şir. În urma întreruperii lanţurilor globale de aprovizionare şi a explodării preţurilor la energie, nemulţumirile în masa şi tensiunile politice vor creşte nu doar - şi nici măcar predominant - în ţările mai puţin dezvoltate.

Care este “ţara cea mai fericită” din lume?

În mod tradiţional – noi facem acest sudiu global de mai bine de 40 de ani – cea mai fericită ţară nu se numără printre cele mai bogate şi nici printre cele mai dezvoltate. Anul acesta Columbia s-a clasat pe locul întâi, cu scorul de 79%. De obicei ţările cu o populaţie mai tânără se află în fruntea acestui clasament. Societăţile mai bogate sunt de obicei mai în vârstă şi mai puţin fericite. Dar a te declara fericit sau nefericit depende inclusiv de mai multe prejudecăţi sau stigmatizări specifice, de ordin cultural, psihologic sau naţional. Fericirea e cel mai adesea percepută printr-o lipsă: lipsa bolii, a sărăciei sau oprimării. Este o atitudine destul de subiectivă, care nu poate fi măsurată cu un microscop, dar care joacă un rol important în vieţile noastre.

Ţara dumneavoastră natală, Bulgaria, este a doua ţară cea mai pesimistă de pe planetă, chiar mai pesimistă decât Afganistanul. De ce este aşa?

Măsurând optimismul şi pesimismul noi înregistrăm atitudini publice, nu personale. Tradiţionalul pesimism al bulgarilor se datorează în principal neîncrederii lor în elite, mai ales elitele politice. Pesimismul este în Bulgaria realism; nu se datorează unor vise publice năruite. Este mai degrabă o condamnare a felului în care funcţionează societatea bulgară şi, din acest punct de vedere, este mai degrabă o atitudine pozitivă şi productivă.

Măsurarea fericirii este o sarcină autoasumată. Şi aici putem vedea că bulgarii sunt mai degrabă fericiţi, sau măcar la fel de fericiţi ca, spre exemplu, germanii – cu diferenţa că la finalul acestui an, un procentaj uşor mai ridicat dintre germani se declară nefericiţi şi un procentaj uşor mai ridicat dintre bulgari se declară fericiţi.

Ce mai spune studiul referitor la Germania?

Germanii par să fie semnificativ mai puţin optimişti decât au fost în ultimii ani şi, din această perspectivă, ei se află sub media la nivel global şi chiar sub media UE. Temerile legate de economie sunt de asemenea mai mari. Aproape 50% din cei chestionaţi au exprimat nefericire personală, în vreme ce acelaşi index în ţări dezvoltate comparabile, cum ar fi Japonia sau SUA, este la un nivel mult mai ridicat.

Indexul fericirii pe anul 2021

Indexul fericirii pe anul 2021

Ce a devenit vizibil în urma sondajului este că germanii, cu felul lor de a fi conştiincioşi, sunt cumva iritaţi, obosiţi, lipsiţi de încredere în forţele proprii. La temelia acestei stări de spirit s-ar putea afla un complex de incertitudini – legate de lockdown-uri, vaccinuri, formula complicată a noului guvern federal, slaba performanţă a Uniunii Europene, confruntarea ascuţită dintre vest şi Rusia sau legate de China.

Cum influenţează pandemia de coronavirus speranţele şi fericirea?

Oamenii din întreaga lume au devenit obosiţi. Planificarea viitorului era până acum principalul joc: unde mă voi duce în următoarea vacanţă? Ce maşină nouă să-mi cumpăr? La aceste întrebări cunoaştem răspunsurile. Ne-am întors la “normal”. La normalitatea adevărată, aceea de a nu cunoaşte viitorul. Şi percepem această nouă realitate ca pe ceva anormal. Ne pierdem iluziile şi în acelaşi timp încercăm să le înlocuim cu “noi religii”, cum ar fi schimbările climatice sau cultul pentru corpul omenesc.

Cum puteţi măsura speranţa, fericirea şi optimismul?

Sociologii şi ceilalţi oameni de ştiinţă care participă la efectuarea sondajelor măsoară mereu aspecte moi şi subiective deoarece conştiinţa umană ca atare este moale şi subiectivă. Dar prin măsurarea acestor aspecte obţinem ceva foarte puternic şi foarte obiectiv, anume opinia publică, care este o puternică sancţiune colectivă într-o societate democratică, un ciocan public. Aşadar, chestionând oameni din întreaga lume, noi nu ne uităm la atitudinile sau preferinţele lor individuale ci încercăm să reflectăm percepţiile publice.

După ani în care aţi efectuat sondaje, măsurând fericirea, speranţa şi aşteptările, dumneavoastră sunteţi un optimist?

Unii dintre cei mai cunoscuţi gânditori spun că a fi un optimist şi a fi un înţelept sunt incopatibile. De aceea prefer să nu fiu un optimist.

Christopher Nehring - Deutsche Welle

 

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

2 Comentarii

Lucifer
29.12.2021, 10:04:04

Nu, ne-am întors la anormalitatea de a nu mai vrea să ne acceptăm identitatea şi istoria.

Nirolf
29.12.2021, 12:55:22

*** Normalitatea este fateta optimista a anormalului . Fericirea este o reteta personala a fiecarui individ . Fericirea unei comunitati tine de statistica .

+1 (1 vot)
Modifică Setările