Nicolae Timofti, noul preşedinte al Republicii Moldova: „Problema unirii e foarte delicată şi complicată“

Ales în urmă cu şase zile, noul şef al statului moldovean a acordat un interviu ziarului „Adevărul“.

Republica Moldova şi-a ales cu greu preşedintele, după 917 zile de interimat. Noul şef al statului, judecătorul Nicolae Timofti, a primit luni validarea din partea Curţii Constituţionale şi se pregăteşte să-şi intre în pâine. Preşedintele moldovean a stat de vorbă cu „Adevărul" despre relaţia cu România, unire şi ce va urma pentru vecinii de peste Prut. Spune că doreşte ca ţara sa să rămână neutră în relaţia cu Rusia şi să aibă relaţii „cât mai europene" cu România.    

„Adevărul": Aţi primit mesaje de felicitare atât din Est, cât şi din Vest. Ce v-a spus la telefon omologul român, Traian Băsescu?

Nicolae Timofti: Mi-a dorit succes şi o colaborare cât mai strânsă între statele noastre. Mi-a propus să fac o vizită în România. Am acceptat-o. Trebuie să stabilim când se va întâmpla asta. I-am spus însă că prima vizită o voi efectua la Bruxelles. La fel, şi preşedintele Ucrainei, Viktor Ianukovici, m-a invitat la Kiev.

Analişti din dreapta Prutului susţin că relaţiile dintre Chişinău şi Bucureşti se vor îmbunătăţi...

Îmi doresc asta foarte mult. Vreau să fac tot posibilul ca aceste relaţii să fie cât mai apropiate, cât mai benefice, cât mai europene.

Spuneaţi la postul public de televiziune că nu e momentul oportun să vorbim şi despre unire.

Nu este în programul actualei guvernări. Este adevărat însă că unele partide vor asta. Problema unirii e foarte delicată şi complicată. Aceste discuţii stârnesc supărări într-o societate şi aşa dezbinată, cum e a noastră. Deocamdată, vom face ca popoarele noastre să trăiască bine, în pace, şi să ne dezvoltăm. Cred că este o poziţie corectă.

Moldova condusă de Timofti va fi mai aproape de Est sau de Vest?

Vom încerca să avem relaţii de prietenie cu toţi. Am caracterul unui om împăciuitor. Nu-mi place să am conflicte, să învinuiesc oamenii pe nedrept. Cu atât mai mult, să spun ceva sfidător sau înjositor la adresa unui popor. Este un păcat. Să recunoaştem tot ce este bun la fiecare naţiune. Să învăţăm unii de la alţii.

În curând va fi învestit în funcţie şi Vladimir Putin, care promovează intens includerea în Uniunea Euroasiatică a tuturor ţărilor CSI.

Este viziunea dumnealui. Noi suntem un stat independent. Avem un teritoriu pe care trebuie să-l apărăm prin metode diplomatice. Calea noastră de dezvoltare este integrarea europeană.

Aţi vorbit de la tribuna Parlamentului despre retragerea trupelor ruseşti, iar la Moscova au şi fost puse anumite accente. Nu credeţi că asta va răci relaţiile cu oficialii de la Kremlin?

Moldova este o ţară neutră. Vom insista şi mai departe să nu avem pe teritoriul nostru armate străine. Probabil, orice ţară îşi doreşte asta. Încă în 1999, la Istanbul, Rusia şi-a asumat obligaţia să-şi retragă forţele armate. Acum trebuie să discutăm cum putem realiza acest lucru.

Vă veţi întâlni cu liderul de la Tiraspol, Evgheni Şevciuk?

Sunt gata să mă întâlnesc cu oricine în interesul ţării. Eu îi recunosc ca cetăţeni ai Moldovei pe toţi cei care se află pe acest teritoriu. Ne vom apăra cetăţenii, indiferent de organizarea administraţiei locale din zona unde locuiesc ei.

Dle Timofti, aţi trecut şi de Curtea Constituţională. V-aţi obişnuit cu gândul că sunteţi preşedintele ţării?

Este o perioadă interesantă. Am emoţii omeneşti pe care nu le-am mai avut până în prezent. Mi-a rămas ultima etapă: depunerea jurământului. Apoi vom trece la realizarea programului de guvernare. 

V-a luat prin surprindere propunerea AIE (Alianţa pentru Integrare Europeană, la guvernare) de a candida la funcţia de şef al statului?

Bineînţeles! Iniţial am respins-o. Mi-am zis că este o povară prea mare şi că nu am experienţa necesară. Fiind judecător, am cântărit bine înainte să iau decizia. Dar discuţiile cu liderii AIE m-au convins că trebuie să salvăm interesele ţării. Mai în glumă, mai în serios, mi-au zis că este o propunere pe care trebuie să o accept.

Care dintre liderii AIE v-a abordat?

De fapt, primul care m-a anunţat a fost o persoană intermediară. Mi-a spus că voi fi căutat de liderii Alianţei. Aşa şi a fost. În aceeaşi seară m-am întâlnit cu ei. Totul a fost pe neaşteptate pentru mine. Am luat decizia fără a avea mult timp la dispoziţie.

Eraţi sigur că veţi obţine cele trei „voturi de aur" ale „grupului Dodon"?

Nu eram sigur de niciun vot. Mă gândeam că, dacă îmi propun, înseamnă că mă doresc în această funcţie. Nu aveam totuşi o siguranţă deplină. M-am convins abia  după ce am fost înregistrat oficial în cursă.

În ce a constat „testul statalităţii" la care v-au supus socialiştii?

M-au întrebat cum văd statalitatea Republicii Moldova. Am un singur răspuns. Avem Constituţie care trebuie respectată. Moldova este un stat neutru, independent, cu teritoriu care, din păcate, nu este controlat de noi integral.

V-au pus anumite condiţii?

Nu!

Analiştii vă prezic un mandat dificil, mai ales că fiecare partid din AIE va încerca să vă tragă de partea lui. Cum veţi rezista?

Pe parcursul vieţii am fost antrenat să respect doar prevederile legale şi înţelegerile pe care le fac părţile. Am convenit ca fiecare să îşi facă datoria la locul lui. Am mai convenit ca membrii AIE să-şi organizeze activitatea unificându-şi eforturile, iar eu să devin garantul care le va da posibilitatea să lucreze împreună în interesul societăţii.

Şi i-aţi crezut?

Cred că nu au o altă cale. Orice deviere nu va duce la bine! Disensiunile vor apărea însă. Vor avea opinii diferite, în final însă vor trebui să ia o decizie comună. Aşa a fost şi cu desemnarea candidaturii la Preşedinţie. Au negociat mult,  dar tot au ajuns la o soluţie. Bineînţeles, era bine dacă asta se întâmpla mult mai devreme. Dar vedeţi cumeste în discuţii se naşte adevărul.

"Aceste discuţii stârnesc supărări într-o societate şi aşa dezbinată, cum e a noastră. "

„Limba moldovenească" nu e pe agenda preşedintelui

Cum veţi împăca Puterea cu Opoziţia?

Nu văd o altă cale de dezvoltare în afară de unificarea societăţii. Opoziţia ar trebui să revină din stradă în Parlament. Am vorbit cu fracţiunile AIE şi cu „grupul Dodon". Am convenit să vină cu un proiect de lege privind Opoziţia. Să o „aşezăm" într-un cadru legal. Sunt gata să înaintez un astfel de proiect, ţinând cont de dreptul meu de iniţiativă legislativă, dar pot face asta şi deputaţii. Avem nevoie de o lege care să stipuleze clar drepturile şi comportamentul Opoziţiei. Să se implice şi comuniştii la elaborare! Legea ar trebui să intre în vigoare după expirarea mandatului actualului Parlament. S-ar putea întâmpla să rămână în Opoziţie acelaşi partid, dar ar putea veni şi alte forţe.

V-a vorbit cineva de la PCRM după ce aţi fost ales?

Nu, deocamdată nu m-a căutat nimeni. Dimpotrivă, comuniştii au contestat alegerea mea la Curtea Constituţională. Probabil, aşa şi trebuie să lucreze Opoziţia. Altă întrebare e dacă au făcut asta întemeiat sau nu.

Aţi fost numit „visătorul din Ciutuleşti" pentru că aţi declarat că vreţi să transformaţi Moldova într-o ţară a oamenilor fericiţi. Cum veţi face asta?

Am făcut cunoştinţă cu programul guvernării. Dacă reuşim să realizăm tot ce scrie acolo, oamenii vor simţi schimbările în bine. În interesul cetăţenilor, trebuie să dezvoltăm economia, să oferim salarii mai mari, să creăm locuri de muncă, să aducem investitori străini. Totuşi, în primul rând, trebuie să asigurăm o Justiţie independentă. În cadrul discuţiilor privind reforma Justiţiei aţi avut mai multe divergenţe cu ministrul Oleg Efrim.

Acum vă veţi putea implica în realizarea reformei?

Toate legile ce ţin de reformă vor veni la promulgare şi, prin această procedură, îmi voi expune opinia. Totul depinde de conţinutul acestor acte normative. E normal ca în timpul discuţiilor să apară diverse opinii.

De la tribuna Parlamentului aţi spus că reforma Constituţiei începută în 2000 nu a fost dusă până la capăt. Veţi insista pe acest subiect?

La această etapă putem vorbi doar despre unele modificări. Nu ştiu dacă societatea este gata de adoptarea unei noi legi supreme. Ar fi oportun ca deputaţii să ajungă la o înţelegere pentru a face modificările în Parlament, fără a implica instrumentele referendumului. Având experienţa nealegerii preşedintelui timp de aproape trei ani, ar fi bine să fie amendat articolul 78, astfel încât să evităm blocajele în viitor. În cadrul discuţiilor au fost aduse exemplele mai multor ţări. Trebuie să ne gândim şi noi la o formulă potrivită, ca în final instituţia prezidenţială să funcţioneze normal.

Şi cu articolul 13 ce facem? Până astăzi, în Constituţie scrie că vorbim limba moldovenească.

Nu am vorbit despre asta cu liderii AIE. Consider că la începutul activităţii mele nu este necesar să abordez această problemă. Ar trebui să fie prerogativa Parlamentului. Dacă cineva va veni cu o iniţiativă în Legislativ, mă voi expune în calitate de şef al statului.

"Avem nevoie de o lege care să stipuleze clar drepturile şi comportamentul Opoziţiei. Să se implice şi comuniştii la elaborare!"

CV

- Judecătorul-preşedinte

- Vârstă: 63 de ani

- Starea civilă: Este căsătorit şi are trei fii. S-a născut la Ciutuleşti (Floreşti). Bunicii săi au fost deportaţi în Siberia în 1940-1949.

- Până a deveni şef de stat, Nicolae Timofti a ocupat funcţia de preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii şi a fost judecător în Colegiul civil şi de contencios administrativ al Curţii Supreme de Justiţie.

- Anterior, a candidat pentru funcţia de preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, dar s-a retras din concurs.

- Are o experienţă de 36 de ani în sistemul judecătoresc. Şi-a început activitatea în anii 1970, atunci când a fost consultant superior la Ministerul de Justiţie, după care a fost ales judecător în fostul raion Frunze.