Noua Ordine Mondială, prima prezentare publică

0

Publicat: 17.07.2018 10:56

Ultima actualizare: 04.08.2022 05:26

Donald Trumps şi Vladimir Putin - summit în Helsinki. FOTO AFP

Am ajuns în fine, după ceva timp, să vedem prima prezentare publică a ceea ce ar putea fi Noua Ordine Mondială. Nu este sigur că aşa vor sta lucrurile, foarte mulţi analişti fiind absolut convinşi că nu se poate reveni la un tip de decizie în doi, tocmai pentru că lumea nu mai poate funcţiona în sistem bipolar. Oare?

Pentru a vedea dincolo de focurile de artificii multiple şi profesional realizate de la Helsinki, ar trebui să analizăm veridicitatea afirmaţiei privind dispariţia Vechii Ordini Mondiale, cea pe care predecesorii lui Putin şi Trump o deciseseră la Ialta în chip de viitori stăpâni ai lumii. Şi aşa au şi fost, împărţindu-şi zone de influenţă, dominându-le la modul absolut, folosindu-le resursele şi stabilind frontiere, răsturnând totul, la Malta, atunci când au căzut de acord că performanţa zonei de autoritate comunistă devenise nulă şi, în consecinţă, neproductivă pentru Marele Proiect.

Drept care, acum, Putin anunţă că a decis că a venit momentul să reamintească lumii că „Războiul Rece s-a terminat demult. Perioada confruntării extrem de tensionate şi ideologice între cele două ţări ale noastre face parte acum dintr-un trecut îndepărtat“.

Pe cale de consecinţă, ceva cu totul nou trebuie clădit acum, iar asta se poate realiza pe baza unei noi construcţii condiţionată de încrederea reciprocă, dacă se poată absolută, în bonitatea partenerului şi în bunele sale intenţii. Ceea ce este evident că a demonstrat Preşedintele Trump, chiar condamnându-şi propria ţară pentru raporturile tensionate de până acum cu Rusia şi preferând asigurările date de Putin privind neimplicarea Rusiei în procesul electoral din SUA, refuzând deci să ia în considerare analizele propriilor sale servicii de informaţii.

Acesta este doar primul pas pe calea unei relaţii excepţionale? Foarte posibil, chiar dacă, în SUA, scandalul politic care s-a declanşat acum începe să semene cu un urgan politic devastator.

Dar, din punctul de vedere al europenilor, aliaţi cu SUA şi nu cu Rusia în cadrul NATO, această perspectivă de redesenare a ordinii mondiale are o relevanţă specifică deoarece, pare-se, există ceva probleme grave şi de substanţă care pot să evolueze foarte ciudat în viitor. Drept care, pentru o clipă, să ne amintim de Declaraţia finală a Summitului NATO de la Bruxelles, cea semnată de toţi şefii de state şi guverne din Alianţă, inclusiv de Preşedintele Trump. Document care, din perspectiva a ceea ce s-a spus ieri la Helsinki, pare ca expresia unei ideologii instituţionale proprii Vechii Ordini Mondiale, într-atât de sever şi grav era denunţând primejdia reprezentată de politica agresivă a Federaţiei Ruse.

Iată ce a decis Summitul NATO şi nu am regăsit în discursurile rostite de liderii reuniţi la Helsinki:

„De peste două decenii, NATO a lucrat pentru a construi un parteneriat cu Rusia, inclusiv prin mecanismul Consiliului NATO-Rusia (NRC). Activitățile și politicile recente ale Rusiei au redus stabilitatea și securitatea, au sporit gradul de impredictibilitate și au schimbat mediul de securitate. În timp ce NATO își respectă angajamentele internaționale, Rusia a încălcat valorile, principiile și angajamentele care stau la baza relației NATO-Rusia, așa cum sunt subliniate în Documentul de Bază al Consiliului Parteneriatului Euro-Atlantic, semnat în 1997, în Actul Fondator NATO-Rusia, precum și în Declarația de la Roma din 2002, a distrus încrederea în însuși miezul cooperării noastre și a contestat principiile fundamentale ale arhitecturii globale și euro-atlantice de securitate. ...Reafirmăm deciziile referitoare la Rusia pe care le-am adoptat cu prilejul Summit-urilor din Țara Galilor și de la Varșovia. Vom continua să răspundem mediului deteriorat de securitate prin întărirea posturii noastre de descurajare și apărare, inclusiv printr-o prezență avansată în estul Alianței. De asemenea, am suspendat toate activitățile de cooperare practică civilă și militară dintre NATO și Rusia, rămânând în în același timp deschiși dialogului politic... Mediul de securitate euro-atlantic a devenit mai puțin stabil și predictibil ca urmare a anexării ilegale și ilegitime a Crimeii de către Rusia și a destabilizării în curs de desfășurare a estului Ucrainei; posturii militare a Rusiei și activităților militare provocatoare ale acesteia, inclusiv în apropierea granițelor NATO, cum ar fi dislocarea de rachete moderne cu capacitate duală în Kaliningrad, violările repetate ale spațiului aerian Aliat și continuarea acumulărilor militare în Crimeea; investițiilor semnificative în modernizarea forțelor strategice ale acesteia; retoricii sale nucleare iresponsabile și agresive; exercițiilor sale ample și de alertare desfășurate fără notificare; și creșterii numărului exercițiilor cu dimensiune nucleară. Toate acestea sunt amplificate de violarea continuă, neimplementarea și eludarea, de către Rusia, a numeroase obligații și angajamente în domeniul controlului armamentelor și măsurilor de consolidare a încrederii și securității.

De asemenea, Rusia generează provocări la adresa securității și stabilității euro-atlantice prin acțiuni hibride, inclusiv prin încercarea de interferare în procesele electorale și încălcarea suveranității națiunilor noastre, cum a fost cazul în Muntenegru, prin campanii de dezinformare pe scară largă și activități cibernetice malițioase. Condamnăm atacul de la Salisbury, din Marea Britanie, cu întrebuințarea agentului neuro-toxic de tip militar și luăm notă de faptul că Organizația pentru Interzicerea Armelor Chimice (OPCW) a confirmat întrebuințarea unui agent neuro-toxic. Marea Britanie apreciază că, foarte probabil, Federația Rusă a fost responsabilă de acest atac și că nu există o explicație alternativă plauzibilă. Suntem solidari cu Marea Britanie în această evaluare. Reiterăm sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și a Republicii Moldova în cadrul granițelor acestora recunoscute pe plan internațional. În conformitate cu angajamentele sale internaționale, facem apel la Rusia să-și retragă forțele staționate în cele trei țări fără consimțământul acestora. Condamnăm cu fermitate anexarea ilegală și ilegitimă a Crimeei de către Rusia, anexare pe care nu o recunoaștem și nu o vom recunoaște. Discriminarea tătarilor din Crimeea și a membrilor altor comunități locale trebuie să înceteze. Trebuie să li se permită structurilor internaționale de monitorizare să își desfășoare activitatea lor esențială pentru protejarea drepturilor omului.

Cerem implementarea deplină a Acordurilor de la Minsk de către toate părțile și sprijinim eforturile formatului Normandia și ale Grupului de Contact Trilateral. Răspunsul NATO vine în sprijinul acestui efort general, care include sancțiuni decise de Uniunea Europeană (UE), G7 și alții, pentru a promova o soluționare pașnică a conflictului și a răspunde acțiunilor Rusiei. Adresăm un apel Rusiei să înceteze orice sprijin politic, financiar și militar pentru grupurile militante, să înceteze intervenția militară în regiunile Donetsk și Luhansk, să își retragă trupele, echipamentul și mercenarii de pe teritoriul Ucrainei și să revină în cadrul Centrului Comun de Control și Coordonare. Suntem profund îngrijorați de faptul că se recurge la tortură și la transferul cetățenilor ucraineni în închisorile din Rusia. Subliniem importanța siguranței și accesului deplin și neîngrădit al Misiunii Speciale de Monitorizare a OSCE până la și inclusiv pe frontiera Rusia-Ucraina. Cerem Rusiei să revină asupra recunoașterii regiunilor din Georgia, Abhazia și Osetia de Sud, drept state independente; să implementeze acordul de încetare a focului din 12 august 2008, mediat de UE, în special retragerea forțelor ruse de pe teritoriul Georgiei; să pună capăt militarizării acestor regiuni; să înceteze construcția de obstacole asemănătoare frontierelor. De asemenea, cerem Rusiei să-și retragă trupele de pe teritoriul Republicii Moldova și să continue să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluționare privind Transnistria. Ne angajăm să sprijinim reformele democratice și eforturile de edificare a capacităților de apărare ale Republicii Moldova.“

Judecaţi singuri care sunt perspectivele pe care le deschide, direct şi limpede, un asemenea clivaj în discursul de securitate al NATO cu americani cu tot şi celălalt, al lui Trump dorind şi obţinând prietenia excepţionalului personaj care este Vladimir Putin.

Noi avem ceva de zis? Nici măcar o vorbă n-au rostit liderii noştri politici despre aceste subiecte. Asta e capacitatea şi nivelul de reacţie al României în situaţii excepţionale. Nimic de comentat.