O întâlnire pentru istorie: Semnificaţiile vizitei lui Papa Francisc la ayatollahul şiit irakian Ali al-Sistani

Afiş de promovare a întâlnirii dintre Papa Francisc şi ayatollahul Ali al-Sistani FOTO AFP

În pofida atacurilor recente cu rachete, Papa Francisc îşi menţine vizita istorică în Irak. Cu prilejul acestei deplasări, care va începe vineri, 5 martie, şi se va încheia luni, 8 martie, liderul Bisericii Catolice va avea o întâlnire cu puternice semnificaţii religioase, culturale şi chiar geopolitice. Va fi, pentru 40 de minute, oaspetele liderului şiit irakian Ali al-Sistani. Ce miză ar putea avea această întrevedere?

La doi ani de la întâlnirea cu marele imam al Moscheei Al-Azhar din Cairo (Egipt), sunnitul Ahmad al-Tayyeb, Papa Francisc îşi continuă eforturile de fraternizare a religiilor vizitându-l sâmbătă pe ayatollahul Ali al-Sistani, unul dintre liderii musulmanilor şiiţi.

„Va fi o vizită privată fără precedent în istorie”, a comentat pentru The Associated Press (AP) un membru al cercului apropiat al lui al-Sistani.

„Nu ne-a fost uşor în cazul vizitei de la Najaf”, a declarat la rândul său un oficial de la Vatican implicat în organizarea întâlnirii dintre Papa Francisc şi ayatollahul al-Sistani.

Fiecare detaliu a fost stabilit cu migală, de la pantofi la poziţionarea pieselor de mobilier. În ciuda fragilităţii sale, la 90 de ani, şi faptului că îşi aşteaptă în mod normal vizitatorii aşezat, Ali al-Sistani îl va primi pe Papa Francisc în picioare, la uşă, după care îl va invita să ia loc pe un colţar albastru.

„E ceva ce nu s-a mai întâmplat până acum”, a subliniat, sub rezerva anonimatului, reprezentantul lui al-Sistani intervievat de AP.

Potrivit cardinalului Louis Sako, întâlnirea dintre liderul de la Vatican şi ayatollahul irakian urmează să rămână privată, dar, în timp ce vor servi un ceai, cei doi ar putea să vorbească despre importanţa fraternităţii şi reconcilierii între religii.

Dialog pentru pace

Într-un interviu acordat pentru aleteia.org, părintele Christopher Clohessy explică semnificaţia întâlnirii dintre cei doi capi religioşi.

Potrivit lui Clohessy, ayatollahul al-Sistani este „o figură esenţială în islamul şiit”. „Aflat la conducerea şcolii din Najaf, el are sub autoritatea sa un număr foarte important de predicatori şiiţi răspândiţi în lumea întreagă. La fel ca Papa Francisc, el este o figură atrăgătoare. Popularitatea sa planetară, inclusiv în Iran, ţara unde s-a născut, arată că multe persoane preferă viziunea sa mai moderată în locul celei a lui Ruhollah Khomenini, a cărui gândire politică este că liderii religioşii trebuie să concentreze toate puterile, aşa cum e cazul în prezent în Iran”, spune acest demnitar religios despre însemnătatea lui al-Sistani în lumea musulmană. Discipol al marelui ayatollah al-Khoei (1899-1992), al-Sistani se află din 2008 încoace în top 10 din „The Muslim 500, iar în 2014 a fost nominalizat chiar la Premiul Nobel pentru Pace, adaugă el.

În opinia sa, întâlnirea dintre Francisc şi al-Sistani este foarte importantă pentru şiiţii din întreaga lume, pentru că le arată „nu sunt uitaţi” şi nici „depăşiţi de vremuri”. „El îi asigură astfel că fac parte la rândul lor din procesul de dialog şi pace din lume”, subliniază părintele Clohessy.

Întrebat ce impact concret al putea avea întrevederea de la Najaf, Christopher Clohessy spune că nu se aşteaptă la semnarea vreunui document, aşa cum a fost cazul între Francisc şi marele imam de la Al-Azhar: „Nu cred că al-Sistani ar semna un document doar pentru plăcerea de a pecetlui ceva sau în sens simbolic. Întâlnirea, care va fi scurtă, se înscrie într-o agendă mai vastă. Abia mai târziu ar putea fi emisă de declaraţie comună Najaf şi Vatican”.

AP menţionează că Vaticanul şi-a dorit semnarea unei declaraţii de fraternitate şi a deschis discuţii în acest sens. Într-un final, oficialii de la Najaf au declarat că un astfel de act nu face parte din agenda întâlnirii.

Potrivit părintelui Clohessy, „Papa Francisc şi al-Sistani împărtăşesc viziuni şi perspective foarte apropiate. Ambii ne transmit cât de valoroasă este pacea şi că sunt pregătiţi să lucreze din greu pentru ea”.

De asemenea, el se aşteaptă ca întrevederea de la Najaf să fie bine primită în Iran, precum şi în lumea musulmană şiită „Sfântul Francisc este considerat în lumea întreagă drept un om al păcii. Anume acesta este unghiul din care e văzut Papa Francisc” în lumea musulmană, afirmă Christopher Clohessy.

„Creştinismul şi islamul sunt de fapt de aceeaşi parte în bătălia contra secularismului radical”, insistă el.

Pentru minoritatea creştină din Irakul, în scădere în ultimii ani, o demonstraţie de solidaritate din partea lui al-Sistani ar putea contribui la asigurarea unui loc pentru ei în această ţară majoritar musulmană din Orientul Mijlociu, comentează AP.

În ceea ce-i priveşte pe oficialii de la Bagdad, aceştia pun accent pe simbolism. „Văd vizita Papei la Najaf ca fiind punctul culminant al unei mişcări globale în tradiţia islamo-creştină pentru a promova securitatea şi pacea în ţara noastră, deoarece suntem încă tentaţi de tendinţe spre spre violenţă şi intoleranţă”, a declarat recent ministrul irakian al Culturii Hassan Nadhem.