În lume

articolul anterior articolul urmator

Operaţiunea „Geronimo“, în direct la Casa Albă

0
4 May 2011 07:07:00
Autor: Ana-Maria Vieru

Preşedintele Barack Obama, vicepreşedintele Joe Biden şi secretarul de stat Hillary Clinton au urmărit în direct, la Casa Albă, anihilarea lui Osama bin Laden în nordul Pakistanului. După 40 de minute de încordare, lui Obama i s-a transmis, în cască, că „Geronimo“, numele de cod dat de serviciile secrete americane liderului Al-Qaida, este mort.

Mesajul exact care anunţa la Washington succesul operaţiunii de anihilare a lui Osama a fost: „Geronimo-E KIA", însemnând „Bin Laden -  Enemy Killed in Action" (inamicul ucis în operaţiune). Numele operaţiunii antitero din nordul Pakistanului nu este întâmplător. Geronimo a fost lider şi vraci al triburilor Chiricahua care a luptat câteva decenii (secolul al XIX-lea) împotriva expansiunii SUA în zonele locuite de apaşi.

Citeşte şi:

„Geronimo“ a stricat relaţia cu Pakistanul

Dilemă la Casa Albă privind publicarea unei fotografii cu Osama bin Laden mort

Bin Laden a fost ucis datorită informaţiilor obţinute de la terorişti interogaţi în centre CIA din România

„Teama era palpabilă. Minutele păreau lungi ca nişte zile. Preşedintele era foarte îngrijorat de securitatea echipelor noastre" de pe teren, a povestit presei - extrem de plastic - John Brennan, consilierul lui Obama pentru combaterea terorismului. Fost membru al CIA, consilierul a oferit presei mai multe detalii privind pregătirea asaltului şi a atacului propriu-zis asupra vilei din oraşul Abbottabad, unde se ascundea liderul Al-Qaida.

Jocul de pocher al lui Obama

Potrivit „Time Magazine", Obama a fost înştiinţat de consilierii pe securitate, vineri  dimineaţă, că sunt şanse de 50% - 80% ca liderul al-Qaida să fie în imobilul vizat. Părerile membrilor administraţiei americane privind modul cel mai bun de atac au fost împărţite. În calcul au fost luate lansarea unui raid aerian, aşteptarea mai multor informaţii şi organizarea unei ofensive terestre a trupelor speciale.

Obama a ales-o pe cea din urmă, însă, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, operaţiunea a fost amânată. Portalul „20minutes" relatează că Obama şi-a păstrat calmul ca un jucător de pocher: a participat la un dineu cu jurnaliştii acreditaţi la Casa Albă, a jucat golf, ca şi cum nimic nu s-ar întâmpla. Liderul american s-a întors, de urgenţă, la Casa Albă, unde s-a alăturat grupului de coordonare a operaţiunii secrete din Pakistan.

Video în sala de criză

Imaginile surprinse în  „Situation room", sala de criză a Casei Albe, făcute ieri publice, arată un Obama crispat şi o Hillary Clinton îngrozită de ceea ce vede pe un ecran. Îşi ţine mâna la gură. „Mai multe persoane îşi ţineau respiraţia. Domnea o anumită linişte, pe măsură ce avansa operaţiunea de comando", a povestit Brennan, precizând că trupele speciale ale „Navy Seal" (marina militară) au evitat, la limită, o confruntare cu trupele pakistaneze, care nu fuseseră informate de operaţiune.

Dormitorul însângerat al lui Bin Laden  Foto: AFP



„În acel moment, pakistanezii erau pe cale să reacţioneze (...) Eram îngrijoraţi că o să-i vedem cum decolează de urgenţă cu avioanele lor. Nu aveau nicio idee despre cine putea fi acolo, SUA sau altcineva", a mai spus Brennan. El a povestit că Osama bin Laden şi-a folosit soţia pe post de scut uman pentru a se apăra de lunetiştii americani, militari cu un psihic de fier şi o rezistenţă fizică de invidiat. Consilierul şi-a retras ulterior declaraţia. Tabloidul „Bild" notează că aceeaşi soţie ar fi fost cea care l-a trădat pe liderul Al-Qaida, rostindu-i numele de mai multe ori.

Marea necunoscută e Marea Arabiei

Întrebat care a fost reacţia lui Obama la încheierea misiunii, consilierul de la Casa Albă a răspuns: „L-am prins". Washingtonul a mai precizat că trupul neînsufleţit al lui Bin Laden a fost aruncat în Marea Arabiei (cu o zi înainte nu se ştia despre ce mare este vorba) după o ceremonie care a respectat întocmai tradiţia musulmană. Reuşita operaţiunii „Geronimo" a avut nevoie de ani întregi de muncă.

Trupele s-au antrenat două săptămâni într-o clădire, copie fidelă a vilei în care se ascundea Bin Laden.  Potrivit unui raport al comisiei pentru Buget din Congresul american, lupta antiterorism din ultimii zece ani a costat SUA 1.150 de miliarde de dolari. Postul „Radio Canada" susţine că America are disponibile alte 1.700 de miliarde de dolari pentru războiul antitero până în 2018. Forţele occidentale nu consideră lichidarea lui Osama drept sfârşitul luptei anti-Al-Qaida.

Terorişti la instalaţiile nucleare britanice

Marea Britanie a arestat, ieri, cinci persoane în baza legii antiterorism în apropiere de instalaţia nucleară de la Sellafield, în nord-vestul Angliei. Operaţiunea vine după ce membri ai organizaţiei teroriste au ameninţat că vor răzbuna moartea lui Osama declanşând un „iad nuclear în Europa". Potrivit publicaţiei „Politico", serviciile secrete americane au confiscat din vila lui Bin Laden un computer şi un magnetofon, în speranţa că vor afla informaţii despre atentatele pe care le plănuia Bin Laden. Potrivit unor surse oficiale de la Washington, citate de „The Guardian", Osama ar fi înregistrat un mesaj în ajunul morţii, care circulă deja în cercurile islamiste.  

Buget gras pentru terorişti

Al-Qaida dispune de un buget de cel puţin cinci miliarde de dolari, susţine „Handelsblatt". Peste 50% din veniturile reţelei teroriste provin din traficul cu droguri în Afganistan. Restul banilor vine din comerţul ilegal cu diamante, în Africa centrală şi de Vest, operaţiuni de răpire cu răscumpărare şi taxe de protecţie.

Pakistanezii cred într-un scenariu american

Pakistanezii din Abbottabad se îndoiesc că Osama bin Laden a fost ucis. Ei susţin că anunţul victoriei antiteroriste prin decapitarea Al-Qaida este un „scenariu american". „Nimeni nu crede. Nu am văzut niciodată niciun arab aici. E un complot", susţine un localnic pensionar. „Bin Laden trăia lângă Academia Militară Kakul şi serviciile de informaţii ce făceau? Nu cred. Este un scenariu organizat de SUA, cu complicitatea Guvernului pakistanez", a declarat, pentru AFP, un alt pakistanez. „Au anunţat deja moartea lui, de mai multe ori. Câte vieţi are?", a întrebat ironic un tânăr.

Chiar şi poliţistul pakistanez, care ţine curioşii la distanţă de vila lui Bin Laden, este sceptic în privinţa veridicităţii informaţiei  privind moartea liderului Al-Qaida. „Nu am văzut nimic. Ni s-a spus să venim la ora 3.00, dar operaţiunea era deja terminată", a declarat el. Localnicii sunt şocaţi şi de percheziţiile organizate de autorităţile locale în vecinătatea locuinţei lui Bin Laden, în urma cărora a fost arestat, într-o primă fază, un agricultor. „L-au arestat pe tatăl meu în faţa casei sale, în timp ce privea vila în care a avut loc operaţiunea", a declarat fiul bărbatului reţinut. „Cunosc bine această familie de ţărani săraci. Bărbatul e nevinovat", a asigurat un alt localnic.

Cum ne-a schimbat viaţa Bin Laden

Atentatele din SUA din urmă cu aproape zece ani au produs schimbări majore în politica internaţională, care sunt resimţite inclusiv de cetăţeanul obişnuit. Ca urmare a evenimentelor petrecute la 11 septembrie 2001, reglementările în materie de securitate, aplicate pe aeroporturile din aproape întreaga lume, sunt mai riguroase. Pasagerii vin la îmbarcare cu cel puţin o oră înainte şi sunt supuşi unui control amănunţit pentru a se preveni introducerea la bordul aeronavelor a armelor, explozibililor sau a altor dispozitive, precum şi a obiectelor periculoase, inclusive lichide care pot fi folosite pentru comiterea unor acte teroriste.

La 6 octombrie 2001, preşedintele Bush a semnat Patriot Act, legea antiterorism prin care s-au extins prerogativele forţelor de securitate, dar s-au restrâns libertăţile cetăţeneşti. În baza acestei legislaţii, autorităţile pot să intercepteze comunicaţii telefonice sau electronice fără mandat judecătoresc. În plus, Pentagonul şi CIA adună informaţii financiare despre sute de cetăţeni americani şi străini suspectaţi că ar comite acte de terorism sau de spionaj pe teritoriul SUA.

„Într-un fel, Bin Laden  a câştigat"

Acum, regizorul Michael Moore a scris pe Twitter că Osama bin Laden poate fi mort, „dar, într-un fel, el a câştigat", notează FoxNews. „Noi am renunţat la drepturile pe care le aveam. Am votat Patriot Act (legea antiterorism). Am cheltuit miliarde pe războaie ce nu erau necesare. Frica ne conduce în prezent". Statele din Uniunea Europeană au urmat exemplul Statelor Unite. În Marea Britanie, guvernul Blair a promovat Anti-Terrorism, Crime and Security Act, care conferă autorităţilor dreptul ca anumite persoane, considerate terorişti internaţionali, să fie expulzate sau încarcerate pe durată nedeterminată.

După atentatele de la Madrid din 2004, guvernul Blair a extins dreptul autorităţilor de a emite „ordine de control" împotriva suspecţilor de implicare în activităţi teroriste, ceea ce însemna plasarea respectivilor în arest la domiciliu şi restrângerea accesului la telefoane mobile şi la Internet. Franţa nu a ezitat să treacă la expulzarea rapidă a clericilor musulmani dovediţi că fac propagandă radicală. Tot ca o măsură antiteroristă, UE a propus amplasarea unor camere de supraveghere în aeronave. Autorităţile de la Bruxelles finanţează cercetările de la universitatea Reading pentru detectarea comportamentelor suspecte ale pasagerilor, la bordul avioanelor.

Astfel, la bordul aeronavelor ar urma să fie amplasate camere video, microfoane, detectoare de explozivi şi un sistem sofisticat care ar urma să alerteze piloţii în caz de pericol.  Air Canada a impus noi reguli care limitează activităţile pasagerilor la bord. Aceştia trebuie să rămână pe scaune o oră înainte de decolare şi nu mai au dreptul la bagaje de mână sau alte obiecte, cum ar fi laptopuri sau perne.

"Noi am renunţat la drepturile pe care le aveam. Am votat Patriot Act . Frica ne conduce în prezent.''
Michael Moore regizor american

Prins şi datorită informaţiilor  din România?

Khaled Sheikh Mohammed, „creierul“ atentatelor din 11 septembrie 2011   Foto:reuters



Primele informaţii valoroase care au dus la prinderea lui Osama bin Laden ar fi fost obţinute de ofiţerii CIA în închisori secrete aflate în România şi Polonia. Informaţia a fost transmisă de CBS News, care citează oficiali ai serviciilor secrete americane. Potrivit CBS, operaţiunea pentru lichidarea lui Osama bin Laden a fost organizată minuţios timp de mai multe luni. Serviciile americane de informaţii ştiau încă din august de existenţa complexului din Pakistan în care locuia liderul al-Qaida şi în care a fost ucis în noaptea de 1 spe 2 mai 2011. Americanii au aflat de acest complex monitorizând un mesager al lui Bin Laden, omul său de încredere pe care CIA îl căuta de mai mulţi ani.

Primele acuzaţii, în 2005

Conform sursei citate, cel care a furnizat numele acestui curier, în urma unor tehnici de interogare specifice, a fost Khaled Sheikh Mohammed, „creierul" atentatelor din 11 septembrie 2001. CIA a obţinut informaţii similare şi de la un alt deţinut, Abu Faraj al-Libi. Ambii informatori au fost supuşi unor tehnici dure de interogare în închisori secrete ale CIA din România şi Polonia, transmite CBS News.  Guvernul român a negat în mod constant prezenţa pe teritoriul ţării noastre a unui centru de detenţie secretă încă de la apariţia primelor acuzaţii, în 2005.

Conform informaţiilor vehiculate, în aceste centre secrete erau aduşi deţinuţi de mare valoare înainte să fie transferaţi la centrul de detenţie de la Guantanamo Bay (Cuba). Consiliul Europei, Uniunea Europeană şi ONU au fost promotorii anchetelor privind încălcările drepturilor omului legate de programul de predări ilegale şi detenţie secretă ale CIA.

Raportorul Consiliului Europei,  Dick Marty, a afirmat, în 2008, că fostul şi actualul preşedinte al României, Traian Băsescu, dar şi fostul ministru al Apărării, Ioan Mircea Paşcu, ar fi ştiut de existenţa unor centre de detenţie pentru suspecţi de terorism pe teritoriul României. Cei amintiţi au negat aceste acuzaţii. Cu toate acestea, oficialii europeni au acuzat constant autorităţile de la Bucureşti că nu au depus suficiente
eforturi pentru aflarea adevărului. 

FBI şi-a actualizat lista cu „cei mai căutaţi terorişti"

După moartea lui Osama bin Laden, FBI, poliţia federală americană, şi-a actualizat lista cu „teroriştii cei mai căutaţi", pe care acesta ocupa primul loc. Pe site-ul FBI, fotografia liderului al-Qaida a fost acoperită cu o bandă roşie pe care scrie „decedat". Recompensa  pentru prinderea sa era de 27 de milioane de dolari.

Cap de listă a rămas acum fostul adjunct al lui lui bin Laden, Ayman Al-Zawahiri, un egiptean  în vârstă de 60 de ani, care e acuzat pentru rolul său în atacurile de la ambasadele SUA din Dar es Salaam (Tanzania) şi Nairobi (Kenya), din 7 august 1998.  Recompensa pentru prinderea sa e de 25 de milioane de dolari. Zawahiri e specialist în chirurgie oculară. El şi Osama bin Laden s-au cunoscut la jumătatea anilor 1980, în oraşul pakistanez Peshawar, unde susţineau gherilele care luptau împotriva ruşilor din Afganistan. Zawahiri a devenit medicul personal al lui bin Laden şi confidentul acestuia după ce şi-a unit grupul său, Jihadul Islamic Egiptean, cu Al Qaida, în 1998.

Al-Zawahiri se ascunde de americani încă de la atacurile din septembrie 2001.  Într-o biografie a lui bin Laden, autorul pakistanez Hamid Mir a scris că el e adevăratul „creier" al reţelei Al Qaida şi al atentatelor din septembrie 2001. Printre ceilalţi opt terorişti de pe lista FBI-ului se numără Fahd Mohammed Ahmed al-Quso, Jamel Ahmed Mohammed Ali Al-Badawi, Mohammed Ali Hamadei, Ali Atwa, Hassan Izz-al-Din şi Abdullah Ahmed Abdullah, toţi căutaţi pentru activităţi legate de Al Qaida. Pentru fiecare dintre ei, SUA oferă recompensă de 5 milioane de dolari.

Adauga Comentariu

Pentru a comenta, alege una din optiunile de mai jos

Varianta 1

Autentificare cu contul adevarul.ro
Creeare cont

Varianta 2

Autentificare cu contul de Facebook
Logare cu pseudonim

0 Comentarii

Modifică Setările