Opinii recente din Golf despre evoluţiile problematice din Orientul Mijlociu

Siria fără ieşire, Libia un butoi cu pulbere, Egiptul revigorat treptat, Iranul posibil preocupat de îmbogătirea uraniului, iar Irakul cu şanse de stabilizare.

Într-o discuţie cu jurnaliştii străini, în data de 25 noiembrie  2014, la Hotelul St Regis din  Abu Dhabi, ocazionată de cea de-a 43-a aniversare a Zilei Naţionale a Emiratelor Arabe Unite,  Dr Anwar Gargash, secretar de stat în cadrul Ministerului de Externe al EAU a prezentat opiniile EAU în privinţa ultimelor evoluţii delicate în Orientul Mijlociu. Opiniile  pot fi coroborate cu cele ale Alteţei Sale Şeicul Abdullah bin Zayed Al Nahyan, ministrul de externe al EAU, exprimate  la 21 noiembrie 2014 la Abu Dhabi, într-un interviu acordat lui Bret Baier de la FoxNews.

Deşi EAU fac parte din clubul de elită al ţărilor Consiliului de Cooperare al Golfului, fac parte şi din Orientul Mijlociu şi au îngrijorări în ce priveşte evenimentele în desfăşurare care ar putea avea consecinţe neplăcute asupra EAU. Dr Anwar Gargash a amintit că din cele 20 de ţări arabe, numai 4 sunt cu adevărat prospere, şi că a avut loc o scindare în lumea arabă ceea ce impune cooperare, deoarece ţările arabe împărtăşesc aceleaşi convingeri şi credinţe.  

„Ne îngrijorează amestecul altor ţări în ţările arabe, cum ar fi de exemplu Turcia, şi nu agreem acest lucru”, a afirmat  Dr Anwar Gargash, „ceea ce denotă slăbiciune din partea ţărilor arabe”. Dr Gargash a explicat că EAU şi-au asumat rolul de lider în politica externă, deoarece este nevoie urgentă de stabilitate şi prosperitate în lumea arabă: „Începuturile EAU au fost modeste, dar liderii noştri politici au avut viziune clară şi au dezvoltat un model de progres. EAU sunt îngrijorate de conflictele din alte ţări, deoarece nu putem fi prosperi fără pace. Considerăm că EAU joacă un rol în politica externă, dar nu în manieră preconcepută, ci un rol văzut în scopul menţinerii  prosperităţii şi stabilităţii. EAU reprezintă un  model de succes ca stabilitate, moderaţie, condiţii de viaţă şi contează mult să continuăm aceste tradiţii pentru a asigura în continuare dezvoltarea. Multe ţări suferă, au nevoie de legitimitate şi de integritate teritorială. Se vorbeşte despre al treilea val de democratizare al lumii arabe, dar trebuie să echilibrăm toate aceste lucruri pe care le doresc arabii, securitate sau oportunităţi. EAU, în aceste timpuri de grele încercări, susţin forţele moderate care doresc stabilitate”.

Dr Gargash a explicat că EAU fac eforturi să explice ţărilor occidentale caracteristicile regiunii: „Cred că prietenii noşti din Occident apelează din ce în ce mai mult la noi să ne ceară părerea şi asta este foarte bine. Am făcut parte din coaliţii alături de ei, investim resurse  acolo unde avem parteneri de încredere. EAU sunt apreciate pentru stabilitate, suntem un element de stabilitate în regiune. Uneori merge uşor, alteori facem eforturi mai mari, dar tot reuşim până la urmă. Trebuie să fim fermi în privinţa Libiei, deoarece am văzut ce se întâmplă în Siria. Fermitatea de acum ne scuteşte de gestionarea crizei mai târziu. Acum trei ani ţările occidentale ne-au zis că suntem puţin alarmişti în privinţa Siriei. Azi nu mai cred asta, recunosc că am avut o imagine mai clară. Acest lucru ne întăreşte credibilitatea. Am câştigat respect. Suntem clari şi fermi, dar încercăm şi să înţelegem punctele de vedere ale fiecărei ţări. Întotdeauna însă ne vom exprima clar punctul de vedere. De 10 ani avertizăm în privinţa extremismului şi terorismului. Când a căzut Gadhafi, am fost primii care am spus: Nu daţi arme tuturor, pentru că asta va crea multe probleme!”

Neînţelegeri în zonă

Şeicul Abdullah (ministrul de externe al EAU-n.r), în interviul său de la FoxNews, a exprimat de asemenea opinia că Occidentul ar trebui să asculte înţelepciunea locală: „Cred că ar trebui să ne îndepărtăm de abordarea în care Washington, Bruxelles, Londra şi Paris credeau că ei cunosc regiunea mai bine decât cei care trăiesc aici. Provocările noastre cele mai mari sunt extremismul, radicalismul, fascismul şi problemele sociale, şi cred că Occidentul este partenerul nostru istoric, dar este puţin ocupat cu propriile probleme sau puţin supărat din cauza problemelor din această regiune. Nu cred că ne-au lăsat baltă, dar sunt într-o cameră de sticlă în care îşi imaginează că înţeleg mai bine ce se întâmplă”.  

În ciuda neînţelegerilor şi disputelor ocazionale, liderii Golfului simt că aparţin aceleiaşi familii şi mai devreme sau mai târziu convin de comun acord asupra problemelor. Dr Gargash confirmă această atitudine explicând dezacordul, de scurtă durată, cu Qatar: „Am avut o mică neînţelegere cu Qatar, dar ne vom reuni la Doha (capitala Qatar -nr.r) la 9 decembrie la summit-ul Consiliului de Cooperare al Golfului şi sunt sigur că lucrurile vor reintra în normal. Am pierdut 8 luni cu neînţelegerea asta, iar acum ne trebuie puţin timp ca să  reparăm ce s-a stricat şi să refacem discursul mass-mediei. Întâlnirea de la Riyadh a avut succes şi ne-a scos din cercul vicios”.

Dr Gargash a amintit că “toate problemele au loc în prezent la câteva mii de  kilometri de  EAU, cum ar fi  Egipt, Iraq, Libia, Siria, Palestina…iar eşecul anumitor regimuri a contribuit de fapt la extremism. Pentru a soluţiona această perioadă dificilă,  trebuie ca toate ţările arabe să conlucreze, deoarece împărtăşesc aceleaşi valori, împreună cu comunitatea internaţională, concentrându-ne pe stabilitate, printr-o abordare moderată  din punct de vedere religios”.

În ce priveşte Egiptul, Dr Gargash are o imagine mai degrabă optimistă: „Egiptul este un exemplu pozitiv, deoarece este un pământ al stabilităţii şi prosperităţii. Este foarte important pentru noi şi trebuie stabilizat, deoarece contribuie major la cultura arabă. La summit-ul liderilor Ţărilor Golfului care a avut loc la Riyadh în noiembrie 2014, regele Arabiei Saudite a afirmat că Ţările Golfului vor depune eforturi pentru ca Egiptul să se stabilizeze şi suntem optimişti în ce priveşte Egiptul. De altfel, am citit un raport în Financial Time,  care spunea că turismul a crescut cu 17%, fabricile şi-au reluat activitatea, iar foaia de parcurs este pusă în practică”.

Deşi încă asistăm la distrugeri şi există ziduri de demarcaţie, conflictul arabo-israelian pare a se fi calmat puţin, consideră  Dr Gargash, spunând că  EAU susţin soluţia moderată cu două state, ca de altfel şi comunitatea internaţională, “însă liderii Israelului gândesc tactic, nu strategic”.

„Nimeni nu va câştiga militar în Siria”

O problemă majoră este ISIS şi terorismul, iar Dr Gargash a exprimat punctul de vedere oficial al EAU şi anume toleranţă zero: „Suntem categoric împotriva terorismului  şi avem o metodologie bine pusă la punct, prin legi, de identificare a organizaţiilor teroriste definite conform acestor  legi.  Am identificat o listă de 84 de grupuri şi considerăm terorişti şi pe cei care instigă şi finanţează terorismul, iar lista se actualizează permanent. Vedem o legătură între extremism şi terorism, şi considerăm că extremismul intelectual se răspândeşte prin reţelele sociale. Fraţii Musulmani, de exemplu, şi toate grupările ce instigă par a acţiona similar. Pot să vă spun despre Fraţii Musulmani că sunt principalii instigatori şi majoritatea jihadiştilor au originea în  Frăţia Musulmană, există dovezi clare”.

Dr Gargash  a explicat că Islamul politic a profitat de eşecul anumitor regimuri şi a deviat voinţa democratică  pentru a se ajunge la autoritate. “EAU nu pot accepta o politică externă care să extindă lumea arabă confesional, pentru că dacă acceptăm extinderea confesională, ajungem  la o distribuţie anormală care nu duce la formarea de naţiuni”, a spus Dr Gargash, subliniind  că lumea arabă e foarte complicată şi durează ani de zile să găsim soluţii şi revenirea la pan-arabism într-o manieră civilizată.

Explicând implicarea EAU în operaţiunile militare împotriva ISIS, Dr Gargash a afirmat că „EAU se consideră parte a comunităţii internaţionale, EAU au jucat un rol important în mai multe operaţiuni în Liban în 1976, în Somalia, Afganistan, Kosovo, Kuweit, pentru că dacă se întâmplă ceva în regiunea noastră  ne aducem contribuţia la stabilizare şi ne aşteptăm ca toată lumea să contribuie. EAU nu pot sta de-o parte ca să privească, trebuie să fim parte din coaliţia împotriva ISIS. Dacă vrem să fim luaţi în serios, trebuie să facem parte din coaliţie”.

În privinţa ISIS, în interviul acordat la 21 noiembrie 2014 lui Bret Baier de la FoxNews, Şeicul Abdullah bin Zayed Al Nahyan, ministrul de externe al EAU, a explicat abordarea  eronată a acestora: “ISIS încearcă să deformeze religia, nu le place cum practicăm Islamul şi încearcă să îşi impună propriile idei. Nu putem elimina ISIS dacă nu se soluţionează Siria. Au murit peste 100 000 de sirieni şi peste 2 milioane sunt refugiaţi sau în bejenie. Da, am pus pe listă organizaţii cum ar fi CARE – Council of American Muslim Relations (Consiliul pentru relaţii Musulmane din America) şi Muslim American Society (Societatea Musulmană din America), deoarece pragul nostru de toleranţă este foarte jos, nu aceptăm nici măcar finanţatorii. Pentru multe ţări, terorist înseamnă cel care trage cu arma, pentru noi înseamnă mai mult”. Întrebat de Bret Baier de ce EAU au luptat cu Egiptul împotriva terorismului, lucru care a  surprins Washington-ul, Şeicul Abdullah a răspuns: „Considerăm că acele ţări care un jucat un rol în înlăturarea lui Gadhafi ar trebui să-şi joace mai bine rolul şi în stabilizarea Libiei. Libia e o bombă cu ceas pentru întreaga regiune. Întreaga coaliţie avea o răspundere şi nu prea au făcut faţă”.

Cea mai pesimistă perspectivă pare a fi în privinţa Siriei despre care Dr Gargash  a spus: “Siria este o provocare pentru noi toţi şi sincer să fiu nu prea văd lumina de la capătul tunelului. Guvernul e pierdut, nu reîncepe procesul politic, tranziţia nu funcţionează...şi mai mult, diverse grupări teroriste controlează situaţia. Având în vedere distribuţia de forţe din Siria, dacă o lăsăm să se descurce singură, va fi o problemă din ce în ce mai mare mulţi ani de acum încolo.  Războiul din Siria a avut consecinţe asupra Libanului, Irakului…Nimeni nu va câştiga,  toată lumea pierde în Siria. Este necesară o tranziţie politică, dar nu este posibilă în prezent”. 

Sirienii au ajuns străini în propria ţară, sunt 2 milioane de refugiaţi în Liban, Turcia şi Iordania, iar cea mai mare problemă este legată de miile de luptători străini înarmaţi care curg spre Siria, precum şi amestecul străin, cum ar fi Fatah.  

EAU nu văd nici o soluţie pentru următorii câţiva ani. „Nimeni nu va câştiga militar în Siria”, a spus Dr Gargash, „Trebuie să ne concentrăm pe soluţia politică. Mai întâi trebuie să avem un consens al marilor puteri, şi asta e valabil pentru toate ţările unde există conflicte, inclusiv Ucraina, şi să vedem exact care este rolul preşedintelui Bashar Al Assad în această tranziţie. Dacă în Irak se poate vedea un fel de plan de ieşire, nu este şi cazul Siriei. Opoziţia moderată este fragmentată, şi asta e problema majoră în Orientul Mijlociu. Mă tem de o escaladare a situaţiei şi de dezintegrare. Regimul din Siria este epuizat. Avem nevoie acum de minţi raţionale, Rusia, SUA... care să stea împreună şi să reflecteze. Acest conflict afectează întreaga regiune şi conduce la radicalizare şi jihadism, care afectează Rusia, Europa şi SUA. Perspectiva este sumbră”. 

Dr Gargash a explicat prezenţa luptătorilor străini în Siria prin escaladarea extremismului, lucru care nu are legătură neapărat cu Siria: „Sunt 20000 de luptători în Siria şi Irak  ca urmare a instigării la extremism. Aceşti luptători ar fi putut foarte bine să fie în Caşmir, Mali ..oriunde, nu doar în Siria”.

Programul nuclear iranian

În ce priveşte chestiunea nucleară iraniană, Dr Gargahs a spus că EAU au urmărit cu interes negocierile 5 plus 1,  susţin extinderea de tranziţie şi îşi doresc un acord viabil care să nu permită proliferarea. EAU au un program nuclear care nu permite îmbogăţirea. Când a fost întrebat de Bret Baier despre chestiunea nucleară iraniană în interviul de la Abu Dhabi, Şeicul Abdullah a sugerat că Iranul ar putea avea o componentă de îmbogăţire în programul său nuclear: „Ne-am dori ca Iranul să aibă un program ca al EAU – fără îmbogăţire, fără re-procesare. Dar evident că nu se va întâmpla acest lucru”.

Relaţiile EAU - Iran implică aspecte istorie şi comerciale, dar şi aspecte asupra cărora încă nu s-a convenit de comun acord, cum ar fi chestiunea celor trei insule Tunba Mare, Tunba Mică şi Abu Musa, ocupate de Iran în 1971, înainte ca EAU să devină federaţia de astăzi. Timp de 40 de ani EAU au făcut eforturi prin mecanisme internaţionale să îşi recupereze insulele cerând Iranului să aducă dovezi, ceea ce  încă nu s-a întâmplat. Dr Gargash a subliniat că „Problema devine şi mai mare atunci când se vorbeşte despre asta, popularitatea dăunează acestei chestiuni”.

Emiratele Arabe Unite sunt o ţară excepţională din punct de vedere al creşterii economice, prosperităţii şi viziunii liderilor. Creată acum 43 de ani, a cunoscut o creştere economică de 263 de ori de la înfiinţare, înregistrând cel mai rapid ritm de dezvoltare din istoria omenirii, ţara fiind  practic construită în ultimii 25 de ani. În ciuda percepţiilor eronate, petrolul reprezintă în prezent numai 30% din PIB, iar prosperitatea se datorează nu doar banilor, ci şi şi viziunii clare a liderilor asupra viitorului.

Exprimarea opiniilor despre EAU ar trebui să se facă în bună cunoştinţă de cauză, după ce se vizitează ţara, deoarece lipsa contactului direct cu această ţară poate determina percepţii distorsionate, EAU reprezentând un fenomen unic.

Articol redactat de Marcela Ganea, reprezentant local al agenţiei de presă a Emiratelor Arabe Unite la Bucureşti, pentru Geopolitics.ro.

Geopolitics.ro este un portal de analize geopolitice editat de Asociaţia de Analize Strategice, Analize Geopolitice şi Relaţii Internaţionale (ASAGRI). Mai multe analize geopolitice puteţi citi aici.